Axa lupului. Din Siberia până în India pe urmele evadaţilor din gulag

Axa lupului de Sylvain Tesson este o carte perfect atipica. Poate fi incadrata unde va convine: merge foarte bine ca roman de aventuri, functioneaza ca jurnal de calatorie, o puteti pune in raftul cu si despre literatura gulagului, deci isi gaseste locul si printre cartile de istorie, fiind totodata foarte la locul ei in zona de reportaje. Ati mai vazut asa ceva? (...)

Tonul lui Tesson nu este nici pe departe macabru, Axa lupului, a carei prima editie a aparut in 2004, nu profeteste nenorociri. Dimpotriva, publicata inainte de criza si in centrul unei Uniuni Europene aflata in plina expansiune, volumul insufla optimism si elogiaza cu o bucurie nemarginita capacitatea uriasa de a lupta pentru libertate si forta incredibila pe care ti-o poate oferi absenta acesteia, daca refuzi sa cedezi. (...)

Este o carte atat de frumoasa, de bine scrisa si de plina de aventuri incat este pacat sa iti refuzi bucuria lecturii sale. Axa lupului este scrisa patimas, cu metoda si cu verva, cu tristete si cu acribie si, in final, cu speranta. Acuratetea stilului si simplitatea sa studiata, liniaritatea sa precum drumul dintre punctul A si punctul B ii garanteaza farmecul si fluenta. Iar daca nu v-a placut Calistrat Hogas la scoala, inseamna ca aveti un motiv in plus sa o cititi: mai dati o sansa cartii de calatorie, un gen mai mult decat generos, atunci cand este practicat de cine trebuie.

Axa lupului nu e o investigatie. Tesson explica de ce: „Cultural vorbind, m-as alatura mai degraba sufletelor simple, carora le place sa creada povestile extraordinare, si mai putin scepticilor, care sint mereu pregatiti sa respinga la ceilalti acte de care ei insisi nu sint in stare”.

El pleaca din mai din Paris spre Iakutsk si ajunge in Calcutta la sfirsitul lui decembrie. Merge pe jos, calare si pe bicicleta. Aventura este narata cu un talent literar care te indeamna sa te lasi de meserie daca ai tu insuti scrisul ca profesie. E un cost mic, totusi, pentru a te alina cu asemenea pagini! Mai ales ca, la Tesson, talentul nu copleseste autenticitatea intimplarilor si a sentimentelor. In fapt, e o carte clara, usor de parcurs, purtata de mina de traducerea minunata a Sorinei Danaila.

Nu stiu cum este cartea lui Rawicz, dar a lui Tesson impresioneaza. Pe alocuri aproape neverosimila, povestea calatoriei francezului are sansa nu doar a privirii unui turist experimentat, atent la detalii, ci si a talentului de scriitor de care da dovada din plin Tesson. El compara desertul chinezesc cu „o fiara moarta care-si arata spinarea dezgolita”, iar un peisaj sumbru il inspira sa scrie ca „se intimpla citeodata ca geografia sa asude tristete”. (…)

Asemenea unui film bun, cartea sa este o predica despre valoarea vietii traite in libertate.

Miza acestei carti, pe care am parcurs-o cu infrigurarea cu care citeam Robinson Crusoe sau Cei trei muschetari cind eram mic, este o calatorie de mii de kilometri, pornind din Siberia ruseasca pina in India. Pe linga lacul Baikal – 1.600 de kilometri – prin Mongolia, Desertul Gobi si Tibet, traversind Himalaya pina in cimpia Bengalului. De ce face Tesson acest drum? Ca sa dovedeasca – precum Thor Heyerdahl cu al sau Kon Tiki, ca sud-americanii au traversat Oceanul Pacific cu niste simple plute din lemn de balsa ca sa populeze insulele din Polinezia – daca a fost posibil ca un grup de evadati dintr-un Gulag aflat dincolo de Cercul Polar putea parcurge sase mii de kilometri in noua luni si in conditii extreme. Este povestea traita si relatata de un ofiter polonez, Slavomir Rawicz, care publica aceasta incredibila aventura in anii ’50.

In volumul Axa lupului. Din Siberia pina in India pe urmele evadtilor din gulag, aparut in Franta in 2004, Tesson si-a propus sa mearga pe urmele unui mic grup de detinuti din Gulagul sovietic care, internati intr-unul din lagarele din zona Iakutsk (la trei sute de kilometri de Cercul Polar), a reusit sa evadeze in aprilie 1941. Singura sansa a acestor oameni de a scapa de sistemul totalitar-represiv stalinist era sa ajunga in India britanica. Aventura nebuneasca, supraomeneasca a fost descrisa de catre unul din supravietuitor, Slavomir Rawicz, in volumul The long walk, aparut in limba engleza in 1956, scris in urma conversatiilor avute cu ziaristul britanic Ronald Downing, la mai mult de un deceniu de la desfasurarea dramticelor evenimente.(…)

Sylvain Tesson este si filosof, nu numai calator, de altfel fiecare astfel de calator de cursa lunga dezvolta un adevarat sistem filosofic care se invirte in jurul intrebarilor esentiale ce este viata/cine este omul? Pentru ca parcurgerea solitara a unor distante uriase intoarce privirea omului dinspre exterior catre interior (…)