Evreii lui Saturn. Despre sabatul vrăjitoarelor și sabatianism

Lucrarea aparuta recent in versiune romaneasca are ca teme principale influenta astrologiei si mai specific a semnului planetei Saturn (cu interpretarile sale mitologice si astrologice) asupra gindirii evreiesti si interpretarile si rastalmacirile acestei legaturi intre discipline disparate ale filozofiei, religiei, misticii si istoriei evreiesti. Modul de abordare este punerea sub semnul intrebarii a conceptiilor comode, citirea critica a surselor cunoscute si adaugarea unui complex de surse noi si de explicatii care sfideaza conceptiile acceptate. (…)

Evreii lui Saturn intredeschide o usa spre lumea gindirii evreiesti. Nu este o carte usoara, dar nici extrem de dificila la lectura, cel putin la prima vedere. Complexitatea lumii care se afla dincolo de usa intredeschisa nu se va dezvalui insa cu adevarat decit celor care vor persista cu obstinenta si rabdare sa o exploreze in continuare.

Profesorul Idel nu analizeaza aceste relatii rezumind vasta literatura de specialitate, ci recurge la asocieri mai subtile, reperabile in texte care nu au fost discutate deloc sau nu in paralel. Autorul identifica explicatii variate, adecvate unor comunitati diferite, plaseaza sabatianismul in diverse contexte sau trece in revista atestari ale termenului „Saturn“ (Sabatai) in scrierile iudaice incepind cu secolul al XII-lea. Imbinind metoda istorica cu cea filologica, autorul realizeaza o selectie de texte apartinind diversilor cabalisti. Interpretarile urmaresc si jocul cuvintelor, traduceri, supozitii, analiza unor gematrii – afinitatile dintre valorile numerice ale diferitelor fraze. Se pune, de asemenea, problema magiei lingvistice: literele numelui divin, afinitatile intre ordinea astrala, cea teozofica, cea lingvistica, cea anatomica si relevanta acestora in marele lant al Fiintei.

Anul acesta, editura Polirom a publicat Evreii lui Saturn. Despre sabatul vrajitoarelor si sabatianism, un studiu in care Moshe Idel vine in intimpinarea paradigmei de cercetare specifice Institutului Warburg din Londra. In trei sectiuni relativ scurte, impecabil documentate si argumentate, profesorul de la Universitatea Ebraica din Ierusalim dezvolta si chiar polemizeaza cu perspectivele unor cercetatori de anvergura precum Erwin Panofsky sau Dame Frances Amelia Yates.