Imparatul Traian si constiinta romanitatii romanilor. Cultura orala si scrisa din secolele XV-XX

Descriere

Lucrarea pune în lumină – în urma valorificării izvoarelor, a comparațiilor și corelațiilor făcute temeinic și cu metodă – că romanitatea românilor și figura împăratului Traian (și a regelui Decebal) din conștiința populară nu sunt un decalc după documentele culte și scrise, că ele s-au perpetuat, în forme diferite, alterate, modificate și chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate până astăzi. Evident, comparațiile judicioase ale profesorului Ion Taloș relevă influența literaturii culte despre romanitate asupra oralității și invers, adică preluarea elementelor din folclor despre Traian și latinitate pentru întărirea ideii conștiinței culte privind etnogeneza românilor. Lucrurile sunt văzute deopotrivă diacronic și sincronic, în stabilitatea și în metamorfoza lor, încât cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nașterea, devenirea și identitatea noastră ca popor. (Ioan-Aurel Pop)

* * *

Prezenta lucrare se bazează în principal pe texte tipărite, care sunt documente ale oralității din epocile în care au fost consemnate, începând din secolul al XV-lea, și pe materiale inedite din secolele al XIX-lea și al XX-lea. Aceste materiale uimesc prin unitatea lor: cu toate că provin dintr-o perioadă așa de lungă și sunt dispersate cronologic și spațial, ele nu se contrazic, ci conduc la aceeași concluzie: românii știu că sunt urmașii romanilor. Și chiar dacă unora le vine greu să admită că oralitatea a păstrat amintirea împăratului Traian în sud-estul Europei, înainte de toate, la români, timp de aproape două milenii, unele dintre tradițiile orale referitoare la construcțiile traiane ne obligă să le vedem originile în Antichitatea romană și să acceptăm că ele au traversat Evul Mediu și au ajuns până la noi. Alte tradiții au fost create în timp, în jurul acestor construcții sau, altfel spus, construcțiile au constituit punctul de pornire pentru creații literar-folclorice de-a lungul celor două milenii. (Ion Taloș)

* * *

Cuprins:

Lectori salutem! (Prefață de Ioan-Aurel Pop)

Preliminarii

Satul și conștiința romanității românilor

Decebal și Traian – doi mari luptători, un singur învingător

Excurs. Împăratul Traian în cultura populară orală a slavilor,neogrecilor și albanezilor

Anexe

ION TALOȘ (22 iunie 1934, Prodănești/Sălaj) este etnolog și eseist român. A urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Victor Babeș” din Cluj (1953-1957), iar în anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai târziu, colaborator pentru România la Internationale Volkskundliche Bibliographie, Bonn (1979-1984). A fost bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971), secretar științific al Centrului de Științe Sociale al Filialei Cluj a Academiei Române (1968) și șeful Secției de etnografie și folclor din cadrul aceluiași centru (1969-1985). Doctor în filologie al Universității din București cu teza: Jertfa zidirii în obiceiurile și legendele europene (conducător: prof. dr. doc. Mihai Pop, 1970), lector de limba și literatura română la Universitatea din Köln (1978-1983), profesor asociat și apoi definitiv la Universitatea din Köln (din 1985), doctor docent (Privatdozent) și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din Köln (din 1993) și profesor invitat al Facultății de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2001-2004). A fondat revista Anuarului de Folclor I-IV (1980-1983).

Volume (selectiv): Jertfa zidirii în obiceiurile și legendele europene (1970), Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european (1973), Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. II. Corpusul variantelor românești (1997), Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (2001), Petit dictionnaire de mythologie populaire roumaine (Grenoble, 2002; ediția a II-a: 2019), Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (2004), Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc (2007), Franz Obert – cel mai de seamă etnolog ardelean din deceniul al șaselea al secolului al XIX-lea (2011), Omul și Leul. Studiu de antropologie culturală (2013), D’Italica à Sarmizegetusa. Réflexions sur la culture populaire romane (Studii de cultură populară romanică, 2016), Folclor spaniol/sefard în România. File de istorie culturală (2017), Ovidiu Bîrlea – Ion Taloș: Corespondență. 1963-1977 (2017). În curs de apariție: De la băile romane la colinda Făptuitorului bun. Studii despre latinitatea folclorului nostru. Semnează traduceri din română în germană și în spaniolă (în colaborare), precum și traduceri din germană în română, cea mai importantă fiind antologia de poezii populare a lui Lucian Blaga: Volksdichtung. Eine Anthologie (în colaborare cu Artur Greive și Gerda Schüler).

Distins cu: Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitrè – S. Salomone Marino. Città di Palermo (2003), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (2004), Premiul „Ioana Em. Petrescu” al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2014).