Manuscrise slavo-romane din Moldova. Fondul Manastirii Dragomirna

Descriere

Descriere. Ediţie îngrijită, prefaţă, note, rezumat, indici şi reproduceri de Olimpia Mitric.
Carte tipărită cu binecuvântarea înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor
"în bibliotecile de stat şi mănăstireşti din Moldova se păstrează aproape 650 manuscrise slave. Cu excepţia unui număr redus de manuscrise în redacţia sârbă şi rusă, toate celelalte manuscrise sunt în redacţia medio-bulgară a slavei bisericeşti. Dintre acestea din urmă, câteva zeci de manuscrise datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi mai ales din secolul al XVII-lea, sunt scrise într-o redacţie ruso-medio-bulgară. Ele constituie dovada unei influenţe exercitată de literatura rusă asupra cărturarilor moldoveni, influenţă care a dat naştere la tendinţa de a înlocui ortografia tradiţională medio-bulgară cu ortografia redacţiei ruse. Dintre toate fondurile de manuscrise slave păstrate în Moldova, cel mai important este fondul de la biblioteca şi muzeul Mănăstirii Dragomirna, care cuprinde un număr de 167 de manuscrise, din care o parte sunt provenite de la mănăstirile şi bisericile din Bucovina, în primul rând de la mănăstirile Moldoviţa şi Dragomirna. Aceasta ne-a determinat să începem lucrarea noastră cu cercetarea manuscriselor de la Dragomirna." (Autorii) Din cuprins: Cuvânt înainte, Prefaţă, Peste 400 de ani de la prima atestare documentară a scriptoriului de la Mănăstirea Dragomirna, Notă asupra ediţiei, Descrierea manuscriselor, Reproduceri Indice etc. Despre autori. Ioan Iufu (n. 1913, Macedonia, d. 1964, Bucureşti) a publicat studii privind cultura slavonă pe pământ românesc. A făcut studii la Seminarul “Central" din Bucureşti, apoi la Facultatea de Teologie din Sofia. A fost secretar al Cancelariei Sf. Sinod (1948-1963) şi diacon.
Victor Brătulescu a fost secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice şi redactor al Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice între 1938-1941, membru în comitetul de redacţie între 1942-1945, director al Colecţiilor CMI şi din 1936 director al Muzeului de Artă religioasă, a semnat nenumărate articole privind bisericile din Muntenia, pictura religioasă, o însemnată monografie a cetăţii Hîrşova şi mai ales un studiu, nepreţuit, asupra bisericilor de lemn din Maramureş (36 titluri între 1923 şi 1944