Pachet promotional Carti bilingve: Black Beauty, Ocolul pamantului in 80 de zile, Robinson Crusoe

Descriere

Black Beauty

"După cum v-am spus, eram foarte bucuros să trăiesc la Birtwick Park, dar îmi lipsea libertatea. Unui cal tânăr, obişnuit să trăiască pe câmp, să galopeze cât vrea cu coama în vânt, îi vine tare greu să stea zi şi noapte în grajd, mai puţin în timpul în care este scos la muncă. John înţelesese asta şi, când mergeam în sat, mă lăsa liber, să merg de capul meu, şi alergam de-mi sfârâiau călcâiele, după cum zicea John. Alt moment de libertate era duminica, atunci când, vreme de câteva ceasuri, nu eram înhămaţi la trăsură şi eram lăsaţi liberi în livadă. Iarba era moale şi răcoroasă sub copitele noastre, iar aerul era foarte proaspăt. Ne puteam tăvăli prin iarbă şi puteam paşte, iar dacă era prea cald, puteam sta de vorbă la umbra copacilor."

Ocolul pământului în 80 de zile

''Phileas Fogg era o persoană misterioasă, despre care nimeni nu ştia nimic, cu excepţia faptului că era un om de onoare şi unul dintre cei mai remarcabili gentlemani din înalta societate engleză (...). Călătorise? Acest lucru părea foarte posibil, căci nimeni nu cunoştea harta lumii mai bine decat el. Niciun loc nu era prea îndepărtat pentru ca el să nu-l cunoască foarte bine. Uneori, prin câteva cuvinte scurte şi clare, corecta nenumaratele presupuneri care circulau pe la Club în legătura cu acei călători care se rătăciseră sau dispăruseră. Furniza cele mai plauzibile explicaţii, iar cuvintele lui erau atât de des justificate de evenimente, încât părea a fi fost înzestrat cu clarviziune. "

Robinson Crusoe

Robinson Crusoe, ignorând sfatul părinţilor, acela de a-şi termina studiile şi de a deveni avocat, se îmbarcă pe un vas care merge spre coastele Africii, dar ajunge ...negustor. Sporindu-şi veniturile ( e mare proprietar de pământ ) şi simţind lipsa braţelor de muncă, se gândeşte că cea mai rentabilă ocupaţie ar fi comerţul cu sclavi negri. O furtună însă, î n apropierea insulelor Barbados, a făcut să fie singurul supravieţuitor pe o insulă pustie. Din acest moment, „neavând nici ce mânca, nici unde se adăposti, nici haine, nici arme, fără nicio speranţă de ajutor”, începu marea lui aventură, aceea de a trăi. După încercări repetate, ajutat de iscusinţa minţii şi de forţele braţelor, Robinson Crusoe îşi va amenaja un adăpost şi-l va umple cu toate cele necesare traiului. Timp de 23 de ani, de când se afla pe „Insula Disperării” trăise fără teamă şi parcă în afara timpului. Dar iată că, într-o zi, descoperă un lucru cutremurător: nu departe de locul unde îşi ducea existenţa veniseră câteva bărci cu canibali pentru a se delecta cu friptura de om, acesta aparţinând unui trib învins. De acum încolo, eroul nostru nu-şi mai găsea liniştea, gândindu-se cum să-i salveze pe cei destinaţi jertfei. După un plan bine chibzuit, reuşeşte să scape pe câţiva din ghearele morţii, aceştia devenindu-i supuşi credincioşi. Dintre ei, figura lui Vineri, numit, desigur, după ziua săptămânii în care a fost eliberat, se detaşează prin pitoresc. Robinson îl va învăţa engleza şi-l va converti la creştinism, iar Vineri îl va învăţa să supravieţuiască într-o insulă pustie. Se va apropia şi momentul mult aşteptat, părăsirea insulei. Salvând pe căpitanul unui vas englezesc al cărui echipaj se răzvrătise, acesta, după înăbuşirea revoltei, îşi ţine promisiunea, Robinson Crusoe, îmbarcându-se la 19 decembrie 1686. După consumarea altor episoade, în sfârşit, ajunge în Anglia, după o absenţă de 35 de ani. Deoarece „amintirea coloniei pe care o lăsase acolo nu îl slăbea nicio clipă, acolo se gândea ziua şi noaptea”, hotărîăşte să revadă insula unde petrecuse 26 de ani. Dar nu este încântat de situaţia de pe insulă, pentru că răzvrătiţii de pe vas, care fuseseră debarcaţi, se duşmăneau şi, împărţiţi în tabere, distruseseră în mare parte munca lui. Dorul de pribegie însă nu i s-a stins şi, la vârsta de 62 de ani se pregăteşte pentru „o călătorie mai lungă”.