O istorie a lumii în douăsprezece hărți

Remarcabila carte scrisa, dar, in acelasi timp, si asamblata de istoricul britanic Jerry Brotton ofera o adevarata istorie a dezvoltarii cartografiei prin concentrarea asupra unui numar bine definit de harti (…)

Jerry Brotton teoretizeaza, explicind de ce harta a fost importanta de-a lungul intregii istorii a umanitatii, insotind dezvoltarea ei, iar radiografia hartii este si o radiografie a istoriei umane.

Remarcabila carte O istorie a lumii in douasprezece harti, scrisa de istoricul britanic Jerry Brotton, ofera o adevarata istorie a dezvoltarii cartografiei prin concentrarea asupra unui numar bine definit de harti (paleo-harti sau neo-harti virtuale), de la Geografia lui Ptolemeu, care avea sa influenteze durabil timp de aproape o mie de ani reprezentarea europenilor si arabilor asupra lumii (din 150 i.H.), trecind prin Evul Mediu si epoca natiunilor (harta „Cassini” a Frantei), pina la atit de contestata si contestabila (dar atit de corecta politic...) proiectie „Peters” din 1973 si celebrul sistem Google Earth din 2012. In afara acestor douasprezece capitole pline de miez si eruditie, in care se imbina atit informatia strict istorica, cit si cea din domeniul pur al geografiei (cele doua fiind verisoare bune, am spune noi), Jerry Brotton teoretizeaza, explicind de ce harta a fost importanta de-a lungul intregii istorii a umanitatii, insotind dezvoltarea ei, iar radiografia hartii este si una a istoriei umane.

Harta nu e doar o ilustratie cu scop orientativ; e o reprezentare imaginara a lumii, un mijloc de creare a unei legaturi cu lumea care ne inconjoara. Asadar, harta poate fi, pentru istorici, o sursa valoroasa prin care putem intelege conceptia despre lume si alteritate a unei societati. Ceea ce face istoricul britanic Jerry Brotton este sa scrie o inedita istorie pornind de la douasprezece harti, analizind viziunile asupra lumii ale diferitelor culturi ce au produs aceste harti. (…) Brotton analizeaza douasprezece harti ale lumii realizate de culturi diferite in perioade diferite.

Se constata, din chiar aceasta formulare, cum, in pofida aparentelor imediate, descifrarea unor harti – autorul discuta douasprezece reprezentari ale lumii produse de-a lungul istoriei si in diverse culturi – duce mult mai departe, catre viziunea asupra lumii in care traim, a realitatii, azvirlindu-ne in plin cimp al filozofiei. Traditionala si dificila intrebare daca exista o realitate exterioara eului subiectiv sau daca pretinsa exterioritate nu e decit un reflex al subiectivitatii noastre se vadeste a subintinde intreg demersul. Sintem, astfel, cu Jerry Brotton, la intilnirea dintre istorie, simbolistica si filozofie, pe linia care, in loc sa delimiteze domeniile, le apropie si le amalgameaza. Si, cu acelasi drum, sintem in zona foarte actuala – cel putin de la Marc Bloch si Lucien Febvre incoace – in care istoriografia a asumat un rol de avangarda in cunoastere, refacind cu multa intuitie, cu curaj intelectual si cu noi echipamente stiintifice unul dintre rolurile de capetenie ale filozofiei.