Şacalul Securităţii. Teroristul Carlos în solda spionajului românesc

Cartea este scrisa exclusiv pe documente. Am lucrat numai pe documente si toate afirmatiile sint sustinute de documente. Nu pot spune ca-mi era frica. Nu ai fi putut sa rezisti luni si ani de zile si sa-ti faci treaba daca ai fi fost strapinit de un sentiment de frica. Nu puteai sa lucrezi. Existau momente cind sentimentul de pericol devenea mai acut, dar te luai cu treaba, cu viata de zi cu zi, mergeai mai departe. [...]

Era un job fascinant. Am avut privilegiul sa asist, dintr-o pozitie speciala – dupa ce ma formasem ca jurnalist, la scoala americana de radio de la Europa Libera – la un fenomen istoric, care se petrece o data la o mie de ani: caderea unui imperiu. Am asistat la acest fenomen si am contribuit, ca parte a unei echipe, la un fenomen istoric rarisim.

Lucrarea, rezultat al unei vaste operatii de documentare si cercetare, al examinarii si interogarii minutioase a peste 130 de dosare despre banda lui Ilici Ramiro Sanchez, cunoscut sub numele de Carlos, terorist international cu un oarecare pedigree dobindit in urma unor actiuni criminale de rasunet desfasurate in diverse tari din Europa (cu o predilectie cvasi-obsesiva pentru Franta) si in spatiul tarilor arabe are nu doar meritul de a reconstitui extrem de riguros etapele preliminarii, desfasurarea si consecintele atentatului comis la 21 februarie 1981 impotriva postului de radio Europa libera (...)

Sacalul Securitatii demonteaza stralucit mitul „Securitatii patriotice”, dovedind cu probe, argumente si interpretari convingator si inteligent articulate caracterul de organizatie terorista aflata in serviciul terorismului de stat (...)

Sacalul Securitatii reuseste sa schiteze un portret destul de convingator al super-teroristului de opereta (dar totusi o opereta cam sangeroasa), care a fost Carlos. Este o carte interesanta prin revelatiile si detaliile pe care le furnizeaza, desi probabil ca esenta faptelor relatate va fi cunoscuta majoritatii cititorilor. Personal as fi preferat o biografie ceva mai detaliata a lui Carlos, a vietii sale dinainte si dupa perioada colaborarii cu Securitatea. Din totalul de vreo 250 de pagini a cartii, dupa o prefata cam ‘de serviciu’ semnata de Radu Ioanid, circa 140 de pagini povestesc istoria personajului Carlos si a ispravilor sale. Restul sint documente pe care se bazeaza naratiunea si analiza istorica, multe deja cunoscute din lectura cartii, explicate si referate in text. (...) o carte foarte interesanta la lectura, despre o perioada in care pe langa restrictiile de care suferea populatia si de opresiunea interna, regimul lui Ceausescu colabora pe plan extern cu unele dintre fortele cele mai obscure din lumea terorismului, in scopul aplicarii unei politici care nu era nici ea altceva decat terorism de stat.

Povestea e deja cunoscuta: la 21 februarie 1981, sediul de la München al Radio Europa Libera este distrus de o explozie. Era cel mai brutal atac de pina atunci impotriva radioului anticomunist, iar in spatele lui nu se afla KGB-ul sovietic, dupa cum era, poate, de asteptat. Atentatul de la Europa Libera era opera Securitatii romanesti, prin mina faimosului terorist Carlos Sacalul. Liviu Tofan, martor al atentatului, prezinta in detaliu colaborarea dintre organizatia terorista condusa de Carlos Sacalul si Securitatea romaneasca. Cartea Sacalul Securitatii: Teroristul Carlos in solda spionajului romanesc, care ne trimite cu gindul la romanele lui Ian Fleming, reconstruieste povestea unei colaborari ce porneste, de fapt, de la ideea asasinarii generalului Pacepa. Renuntind la acest plan care ar fi dus la discreditarea definitiva a Romaniei ceausiste, inalta conducere a Securitatii trece la un plan inca si mai indoielnic.