De ce Vestul deține încă supremația și ce ne spune istoria despre viitor

Ian Morris e un autor generos. Nu pierde vremea cu dezvoltari in o mie de carti a fiecarei frinturi de idee. A strins in De ce vestul detine inca suprematia tot ce se putea: experienta de arheolog, lecturi critice ale confratilor istorici, ipoteze interesante, idei, filme si carti SF care-l pasioneaza sau amuza, parabole, pilde pline de invataminte. Morris e un show man academicos.

Angoasa din ce in ce mai populara si mai dezbatuta a ultimelor decenii este, evident, ascensiunea Chinei. (...) Dezbaterea asta produce si studii serioase, ii implica si pe marii istorici ai vremurilor noastre, nu ramine doar la nivelul talk-show-ului de prime time, la televizor. Pomeranz e un real cistig pentru ca e dintre acei istorici care au facut scoala (...), cu o idee contracurent pentru deceniul 9 – Estul indepartat si Vestul ar fi mers de-a lungul istoriei cap la cap in ce priveste evolutia economica, tehnica militara, nivelul de viata. Doar unele accidente au periclitat echilibrul, pentru ca apoi cursa sa se reaseze „cap la cap”. Ian Morris e din aceeasi paradigma. Ambitia principala in cartea De ce Vestul detine inca suprematia nu e sa se umfle in pene ca vestic, ci sa narativizeze un volum imens de informatii. Si o face cu mare verva, amesteca referinte din filme, carti SF cu date arheologice precise (…), are gust pentru poante, parabole, povesti, interpretari contraintuitive.

De ce Vestul detine inca suprematia a lui Ian Morris (din 2010) – o explicatie cu accent asupra surselor geoclimatice ale schimbarii, mult mai ampla decit The European Miracle a lui Eric L. Jones din 1981.

In aparenta, cartea lui Ian Morris e o scriere senzationalista. Istoricul e insa foarte serios si se straduieste in permanenta sa-si sustina teoriile cu date obiective. E de laudat efortul de cuantificare a „progresului” tehnic la scara istoriei, cu atit mai mult cu cit dificultatea sarcinii e enorma. De ce Vestul detine inca suprematia… poate fi vazuta si ca o sinteza a istoriei universale, de la inceputurile omenirii si pina azi. Desi provenit din lumea academica serioasa, Morris nu-si refuza cochetarea cu cultura populara, de unde referirile (ironice) la cartile unui Erich von Dänniken sau (de data asta, mai serioase) la Caderea noptii de Isaac Asimov, povestire al carei titlu da numele unuia din scenariile pesimiste pentru viitorul omenirii.

Lucrarea istoricului american ramine interesanta mai ales prin capacitatea de a re-spune istoria intr-un mod atragator, esential diferit de cel al manualelor romanesti.