Zaira (ediția a II-a, de buzunar)

Partea de documentar se imbina fascinant cu nuantele literare, iar Zaira capata forma si culoare de personaj fermecat, totusi autentic. Existenta unui om capata valoare printr-o resuscitare adusa de cuvinte, de imaginatie si de amintirea celor ce au intilnit-o. (...) Paginile acestea au empatie, au transformare, au dinamica unei vieti extrem de spumoase, au intelepciunea unei femei care a vazut si a facut multe (...).

Atit Romania, cit si Elvetia sint spatii culturale europene. Amindoua sint parte integranta din mine si au un rol important in povestirile mele. In fiecare din romane descriu existenta umana raportata la spatiul european, pe care il cunosc cel mai bine. Dar nu trebuie uitat ca orice literatura buna trece dincolo de delimitarile culturale si nationale si poate fi inteleasa oriunde. Sub acest aspect nu exista o literatura romana, germana, europeana sau chineza. Nu exista decit o literatura esentiala sau superflua, deci buna sau proasta. Daca va referiti insa la publicul pentru care scriu, atunci trebuie spus ca nu scriu pentru un public oarecare, ci incerc sa creez o literatura autentica si substantiala. Publicul vest-european va iubi poate exotismul romanelor mele, pentru ca nu cunoaste lumea estica pe care o descriu. Publicul roman le va iubi, sper, tocmai pentru ca se recunoaste. Dar, dincolo de aceste particularitati, miezul literaturii mele este drama umana, povestea concreta a Zairei sau a lui Jacob. Iar la acest capitol nu exista cititor estic sau vestic, nu exista decit cititorul in sine.

Cine creeaza trebuie sa aiba empatie, sa se transpuna in pielea altuia, a multora pe parcursul unui roman. Si, la fel, trebuie sa inteleaga alte timpuri. Zaira incepe in anii '20 si se termina in timpurile actuale. Aceasta trecere prin atitea perioade europene trebuie sa o redau bine, la fel viata pe doua continente, Europa si America, unde Zaira ajunge la sfirsitul anilor '60. Apoi viata in dictatura comunista, sau primavara de la Praga din '68, pe unde Zaira fuge in Vest. Sau la fel de important: Zaira a fost o mare papusareasa si marionetista: cum functioneaza marionetele, cum se creeaza iluzia in teatrul de copii? Iata lucrurile care m-au preocupat. Scriitorul este precum Cristofor Columb: un descoperitor de continente. El trebuie sa faca rost de cele mai bune corabii si de cei mai buni marinari, sa cumpere provizii si sa astepte vinturile propice. Apoi, cutezator, isi incepe drumul. Umanul intre noi, barbati si femei, este acelasi, lucrurile care ne unesc sint mai puternice decit acelea care ne despart. Greu a fost restul.

Sint multi betivi in cartile mele, spre exemplu personajele secundare din Zaira. Aici e Zizi, cea care merge impreuna cu betivanii satului si bea si ea tot timpul. E o coloratura, pentru ca-mi sint dragi. Sau poate pentru ca reusesc sa-si suporte fiinta prin aceasta ultima poarta, acest ultim zid care le-a mai ramas, de care se pot sprijini ca sa uite.

Situatia artistului adevarat este aceea a omului care, creind, isi exprima existenta. El nu fabrica nimic, nu produce, el se exprima. Acest mod de a fi este intrinsec, vine din profunzimea fiintei, este o valoare personala, care nu este dictata de piata [...]