Din romanul existentei mele literare

Descriere

Se poate afirma cu convingere, fără teama de a greşi, că scrierile memorialistice reprezintă singurul segment de literatură care nu numai că nu se perimează niciodată, ci, dimpotrivă, în ciuda schimbărilor de gusturi şi de judecăţi în timp, rămân de un interes indiscutabil, la noi şi aiurea în lume. Căci dacă o scriere beletristică propriu-zisă (poezie, roman, piesă de teatru) cunoaşte oscilaţii de receptare, textele având ca subiect fie descrierea unor medii şi circumstanţe trecute din arealul cultural al unei ţări, fie evocarea unor personalităţi care au trăit în vremurile cu pricina, trezesc curiozitatea cititorului din capul locului. Iar când se întâmplă ca astfel de pagini să aibă în centrul lor perioade de timp şi figuri culturale rezonante în contextul istoriei naţionale, se înţelege că ele devin de un interes major pentru toate categoriile de cititori.
Este şi cazul memorialisticii, al evocărilor şi dialogurilor literare aparţinând lui Camil Baltazar, poet şi traducător căruia destinul i-a hărăzit să trăiască cea mai fertilă parte a biografiei lui, tinereţea, în atât de fecunda perioadă interbelică, afirmându-se ca scriitor şi apoi lucrând ca redactor în preajma unor mari personalităţi ale epocii, precum Liviu Rebreanu sau Eugen Lovinescu,[...]