Calcaiul de fier

Descriere

Forţat să muncească încă din copilărie, Jack London a aderat sa tezele socialiste, pe care le-a susţinut în conferinţe publice şi articole de presă. A scris despre viaţa grea a muncitorilor, a prevestit o iminentă revoluţie socialistă şi chiar a anticipat fascismul şi impactul acestuia asupra societăţii. Convingerile politice i-au creat lui London o mulţime de duşmani, dar în acelaşi timp l-au adus pe prima pagină a ziarelor. Jurnaliştii se repezeau ca nişte păsări de pradă asupra oricărei declaraţii publice a scriitorului, căutând un sâmbure de scandal. Iar scriitorul avea grijă să ofere presei suficiente subiecte.
Invitat să vorbească la o conferinţă a oamenilor de afaceri din Stockton, a spus că socialiştii din Rusia, care participaseră la răscoala din 1906 şi omorâseră mai mulţi nobili, erau fraţii lui. Altă dată, a ţinut un discurs în care a spus, citându-l pe generalul Sherman, „La dracu’ cu constituţia”, ceea ce a dat presei un nou subiect de prima pagină. Dar această atenţie a presei a însemnat şi foarte multă reclamă gratuită. în 1905, editura Macmillan i-a tipărit Lupta dintre clase, o culegere de articole revoluţionare. Cartea a fost foarte bine primită de public, fiind retipărită de două ori în cursul aceluiaşi an. Anul următor, sciitorul a început lucrul la Călcâiul de fier, un soman cu pronunţate accente socialiste. Cartea nu fusese comandată de vreo editură sau publicaţie, ceea ce însemna că London nu putea cere vreun avans. Cum nevoile financiare ale lui London creşteau permanent, pentru că începuse construcţia unui vas cu care voia să facă înconjurul lumii, autorul şi-a impus o normă de două mii de cuvinte pe zi. Astfel, dimineaţa lucra la Călcâiul de fier, iar după prânz scria pentru bani schiţe sau povestiri pentru reviste. Când a teminat Călcâiul de fier, Macmillan şi-a dat acceptul pentru publicare, în ciuda riscurilor generate de subiectul romanului. Cea mai mare parte a presei a ignorat cartea, iar puţinele cronici care au apărul au fost negative, fie că veneau din partea ziarelor de dreapta, fie din partea celor de stânga, care-l acuzau pe autor că a trădat cauza socialistă pentru o călătorie în jurul lumii cu un yaht de lux. Dar criticile nu au reuşit sa diminueze valoarea romanului, scris cu forţă şi cu o sinceritate dezarmantă, iar timpul a confirmat puterea de anticipaţie a lui Jack London.