Nulitatea actului juridic civil

Descriere

Exigenţe din ce în ce mai diverse apasă asupra omului modern: obligaţii faţă de societate, faţă de el însuşi, faţă de alţii. Nu toate aceste cerinţe şi obligaţii sunt legate de domeniul dreptului, dar atunci când sunt cuprinse în acte normative, ele dau naştere unor drepturi şi obligaţii juridice. Pentru concretizarea lor, astăzi, viaţa individului nu se poate concepe fără încheierea de acte juridice. Fiecare persoană încheie diverse acte juridice: de vânzare, de închiriere, de transport, de joc şi prinsoare, contracte de muncă, contracte medicale, pentru a nu cita decât pe cele mai uzuale. Tuturor acestor acte juridice li se aplică reguli speciale, particulare, studiate la dreptul contractelor speciale, dar şi reguli comune, general aplicabile, cu privire la condiţiile de formare, acordul de voinţă, forma încheierii, desfiinţarea. Sunt astfel impuse exigenţe cu privire la încheierea valabilă a oricărui act juridic. Sancţiunea aplicabilă pentru nerespectarea exigenţelor privitoare la încheierea valabilă a actului juridic este nulitatea.
Lucrarea defineşte conceptul de nulitate, prezintă cauzele nulităţii, regimul juridic aplicabil acesteia, efectele, dar şi reguli care în conflict cu nulitatea, îi înlătură efectele. Cercetarea autoarei pentru prezentarea unei teorii generale a nulităţii actului juridic civil a avut în vedere doctrina şi jurisprudenţa în materie (nelipsind aspecte din dreptul comparat), precum şi normele speciale din legislaţia civilă în vigoare. Aceasta deoarece Codul nostru civil nu cuprinde o teorie a nulităţii precis conturată, normele sale în această privinţă fiind disparate şi imprecise. De aceea, sperăm să avem temeiuri pentru o imagine mai clară a nulităţii în consonanţă cu literatura juridică, jurisprudenţa şi legislaţia civilă, precum şi cu originile acestei instituţii milenare a dreptului.