Viata si opera lui Cuza Voda

Descriere

Opera lui Constantin C. Giurescu se caracterizează prin varietatea temelor cercetate, precizia informaţiei, arhitectura expunerii, claritatea demonstraţiei şi a stilului. Constantin C. Giurescu (13/23 octombrie 1901, Focşani - 13 noiembrie 1977, Bucureşti) a fost profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti (1927-1948 şi 1964-1977) şi membru al Academiei Române (1974).La Congresul de la Viena (1815), cei mari hotărau reîntoarcerea la întocmirile şi cârmuirile tradiţionale, existente înainte de convulsiile şi războaiele Revoluţiei franceze şi ale lui Napoleon I (1789-1815). O sută de ani mai târziu (1914), harta Europei prezintă notabile schimbări. O serie de state, foarte diferite ca pondere şi întindere, se reconstituie sau se unifică. în ordine cronologică: Serbia, Grecia, Belgia, România, Italia, Austro-Ungaria (imperiu multinaţional cu austrieci şi unguri ca naţiuni dominante), Germania, Bulgaria, Norvegia şi Albania.La temelia României moderne se aşază Unirea Principatelor - a Munteniei cu Moldova - realizată în 1859-1861 o dată cu reformele fundamentale ce au însoţit-o. Etapa ce poartă pecetea domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi a generaţiei de la 1848. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a rămas statornică în conştiinţa generaţiilor până astăzi. A fost şi este prezentă prin două dominante: reformele introduse în ritm accelerat pentru a racorda ţara şi oamenii ei la normele şi cerinţele Europei de atunci şi personalitatea domnitorului.Volumul cuprinde o introducere semnată de Dinu C. Giurescu (Patriot şi cu vederi largi, liberale, nu era însă un radical, cu idei extremiste. (...) I se cunoştea firea dezinteresată: nu se folosise niciodată de slujbe spre a face, ca alţii avere. (...) Era un om simpatic şi inteligent, având replica promptă şi ascuţită.), o introducere bibliografică, cuprinsul, din care notăm: Lupta pentru Unirea Principatelor, Alexandru Ioan Cuza înainte de domnie, Primii trei ani de domnie, Anii de luptă constituţională, Domnia autoritară, Alexandru Ioan Cuza faţă de viaţa economică, administrativă şi culturală a ţării, precum şi faţă de românii din Transilvania, Ultimii ani ai vieţii şi un indice.Din cuvântul rostit de Mihail Kogălniceanu la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei la 5/17 ianuarie 1859, la Iaşi:Prin înnălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare,S-a înnălţat însăşi naţionalitatea română...Alegându-te pe tine Domn... am voit sa arătăm lumiiceea ce toată ţara doreşte:La legi noi, om nou.O Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misia,Constituţia din 7 august ne însemnează o epocă nouăşi Măria Ta eşti chemat să o deschizi.Fii dar omul epocei;Fă ca legea să înlocuiască arbitrarul;Fă ca legea să fie tare,iar tu, Măria Ta, ca Domn, fii bun, fii blând;Fii bun mai ales cu aceia pentru caremai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.... Fă dar ca Domnia Ta să fie cu totul de pace şi dreptate.