O istorie erotică a psihanalizei : de la dădaca lui Freud la amanţii de astăzi

     

* Imaginea / recenzia nu garantează
aspectul sau conținutul cărții

În volumul „O istorie erotică a psihanalizei: de la dădaca lui Freud la amanții de astăzi”, Sarah Chiche și Nicolae Constantinescu abordează o perspectivă inedită asupra uneia dintre cele mai influente discipline ale secolului XX. Cartea nu se vrea o biografie exhaustivă a psihanalizei, ci mai degrabă o explorare a dimensiunii erotice, adesea ocultate sau insuficient analizate, care a jalonat atât viața personală a figurilor cheie, cât și evoluția teoriilor psihanalitice.

Plecând de la figura enigmatică a dădacei lui Freud, despre care se speculează că ar fi avut o influență timpurie asupra viitorului părinte al psihanalizei, autorii ne poartă printr-un labirint de povești și interpretări. Aceștia nu se sfiesc să dezvăluie relațiile amoroase, pasiunile clandestine și angoasele erotice ale unor nume precum Carl Jung, Lou Andreas-Salomé, Jacques Lacan sau Melanie Klein. Aceste relații nu sunt prezentate ca simple curiozități biografice, ci ca elemente formative, care au modelat nu doar personalitățile protagoniștilor, ci și ideile pe care le-au propus.

Cartea aduce în discuție modul în care propria sexualitate și propriile conflicte interioare ale psihanalistilor au influențat elaborarea conceptelor fundamentale. Este pusă sub lupă, de exemplu, relația dintre teoria freudiană a pulsiunilor și experiențele personale ale lui Freud, sau modul în care tensiunile erotice dintre discipoli și maeștri au contribuit la schismele și redefinirile din câmpul psihanalitic.

Stilul este accesibil, dar riguros, îmbinând analiza psihologică cu informații istorice și culturale. Chiar dacă titlul poate sugera o abordare senzaționalistă, lucrarea este, de fapt, o investigație serioasă a intersecției dintre Eros, cunoaștere și putere în istoria psihanalizei. Prin această carte, cititorul este invitat să reevalueze percepția asupra psihanalizei, înțelegând-o nu doar ca un sistem de idei abstracte, ci și ca o disciplină profund umană, modelată de aceleași pasiuni și dorințe pe care încearcă să le decifreze.