Harta cunoaşterii

Descriere

Nesfârșit de fascinantă, somptuoasă și strălucită, o ambițioasă și vibrantă istorie intelectuală a celor șapte cetăți ale cunoașterii

Din Alexandria secolului al VI-lea la Bagdadul secolului al IX-lea, din Córdoba musulmană într-un Toledo catolic, din Mesopotamia abbasidă la Spania andaluză, de la școala de medicină medievală din Salerno până la Palermo și, în cele din urmă, la Veneția renascentistă, unde marile tiparnițe ale orașului negustoresc aveau să permită geometriei lui Euclid, sistemului astronomic conceput de Ptolemeu și tezaurului de lucrări de medicină scrise de Galen să se răspândească într-o lume frământată și avidă de cunoaștere.

O vânătoare de comori epopeică prin neașteptatul labirint al cunoașterii, străbătând vremuri, credințe și continente cu îndrăzneală erudită și meticulozitate entuziastă, într-o subtilă rapsodie a învățaților.

Urmând traseul acestor fire fragile de inițiere de la secol la secol, de la est la vest și de la nord la sud, Violet Moller dezvăluie, în toată splendoarea ei, rețeaua de legături dintre lumea islamică și creștinism, fluxul și refluxul cunoașterii, schimbul liber de idei între religii și culturi cât mai diferite, toate semne distinctive ale lumii moderne care aveau să transforme matematica, astronomia și medi­cina de la începutul Evului Mediu până în Renaștere.

Dacă am putea privi de la înălțime lumea mediteraneeană din anul 500, ce am vedea? Un rege ostrogot pe tronul de la Roma, străduindu-se, pe cât îi stătea în puteri, să arate a împărat. Un împărat la Constantinopol, reconstituind gloria Romei imperiale pe țărmul Bosforului și, departe spre sud, chiar în leagănul civilizației, un șahinșah persan, punând la cale următoarea mișcare într-un interminabil război de la hotarele lui de nord. O lume a schimbării, o lume a confuziei în care orașele se chirceau, bibliotecile ardeau și prea puține lucruri mai păreau sigure.

Marea bibliotecă din Alexandria, întemeiată în jurul anului 300 î. Hr. de regele egiptean Ptolemeu I, a reprezentat dintotdeauna simbolul suprem al aspirației cărturărești. Aici s-a născut ideea de a cuprinde întreaga cunoaștere într-un singur loc prin aducerea unui exemplar din fiecare text care putea fi găsit. Acest „vis al universalității“ i-a bântuit, începând de atunci, pe colecționarii de carte și pe librari și a stat la baza bibliotecilor moderne care gestionează drepturile de autor, care primesc câte un exemplar din fiecare volum publicat la ele în țară. La fel ca majoritatea bibliofililor de succes, regii Egiptului și bibliotecarii lor își urmăreau acest vis cu obstinație și fără scrupule: furtul, împrumutul, cerșitul – totul era permis pentru desăvârșirea colecțiilor. Apoi autoritățile au dat ordin ca toate navele care treceau prin Alexandria să fie percheziționate și să fie confiscat orice sul găsit la bord. Acestea erau apoi marcate cu precizarea „de pe vase“ și ajungeau pe rafturile Bibliotecii. Când atenienii dădeau cu împrumut suluri de valoare pentru a fi copiate, egiptenii refuzau să le înapoieze, preferând să păstreze originalele și să trimită înapoi exemplare copiate, renunțând la suma uriașă plătită de ei drept garanție. Această politică agresivă de achiziții s-a dovedit reușită și, după câteva zeci de ani, Biblioteca dispunea de mii de texte pe orice subiect, de la gastronomie până la teologie iudaică – o colecție fără egal oriunde pe pământ, atât ca dimensiuni, cât și ca varietate a subiectelor. Însă regii Ptolemei nu colecționau doar cărți, ci și minți luminate. Au întemeiat o comunitate de învățați în sanctuarul construit de ei spre gloria muzelor – cele nouă zeițe grecești care inspirau artele și științele, sanctuar care s-a făcut cunoscut sub denumirea de Muzeu sau Museion, fiind strâns legat de Bibliotecă, unde erau invi­tați să vină și să lucreze erudiți din întreaga lume a Mediteranei.

Violet Moller, specialistă în istorie independentă și scriitoare, este interesată de istoria ideilor și de modalitatea în care cunoașterea s-a transmis de-a lungul vremii.

Subiectul dizertației ei doctorale, susținute la University of Edinburgh, s-a referit la bibliotecile din Britania la începutul epocii moderne, mai exact la colectarea și organizarea cunoașterii intelectuale. De aici și interesul ei față de istoria științei într-un context mai larg, rezultatul fiind volumul de față. Desfăşoară o activitate editorială intensă, publicând într-o serie de jurnale articole despre fenomenul cultural în domeniile teatrului, muzicii, artelor plastice și cărții.