Regina Maria

Descriere

“Regina Maria”, de Cristian Mosneanu, este al treilea volum al colecției de istorie ”Centenarul Marii Uniri”.

"Iubirea mea pentru această ţară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi şi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Mă simt legată de ea prin lanţuri de oţel, legată prin inimă, prin creier şi prin sânge. Simt că fiecare din cei şase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lanţ pe care numai moartea şi dezastrul ȋl pot sfărâma".

REGINA MARIA

„Nici o figură publică din România nu a fost mai patriotă decît această Regină de neam străin."

The New York Times

“În nebunia anilor ’20, regina Maria a fost, pentru scurtă vreme, cea mai populară femeie din ţară.“

Smith, Gene, The American Heritage, Vol. 45, No. 6, October 1994

“S-a spus despre ea că a format o întreagă generaţie – toţi bărbaţii au fost îndrăgostiţi de ea, toţi artiştii inspiraţi de ea, toate femeile au dorit să-i semene.”

Lesley Blanch despre regina Maria

“Există un singur bărbat în România şi acela este Regina.”

Contele Charles De Saint-Aulaire

Ȋn istoria cunoscută a poporului nostru nu cred că a existat un conducător mai iubit decât Regina Maria. Devenind Regină, ȋn anul 1916 ea a fost cea care a l-a influenţat decisiv pe regele Ferdinand să intrăm ȋn război de partea Antantei. Acest lucru a făcut ca după terminarea războiului, datorită faptului că România a făcut parte din tabăra câştigătoare, teritoriul României să se întregească. Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureşul şi Sătmarul au intrat în componenţa Regatului Român.

În timpul Primului Război Mondial, va activa ca soră medicală pe front. Activitatea ei nu va fi una de faţadă, regina dând dovadă de un curaj nebun, aflându-se ȋn primele rânduri în tranșee şi va avea grijă de soldaţi. Activitatea ei de soră nu se va rezuma doar la soldaţi, ci și la orfani şi alte persoane nevoiaşe. Acest efort este recunoscut ca fiind un mare act de bravură al reginei chiar şi de către cei mai ȋnverșunați rivali ai ei.

După terminarea războiului, în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, Marile Puteri aliate nu au vrut să recunoască unirea teritoriilor româneşti cu Vechiul Regat. Delegaţia română trimisă la Paris nu a avut sorţi de izbândă ȋn a-i convinge pe cei care conduceau conferinţa să recunoască oficial Unirea. Atunci, regina Maria merge într-o vizită neoficială la Paris și se întâlneşte cu principalii lideri politici străini care se aflau acolo reuşind să încline balanţa în favoarea României.

Cristian Mosneanu