NIETZSCHE

Descriere

INTR-O BUNA ZI, VEACUL VA FI, POATE, DELEUZIAN.

(Michel FOUCAULT - Theatrum philosophicum, 1970)

Filosof si politolog - sarac in discipoli in propria tara mai cu seama din pricina neglijarii sistematice a relatiei magistru-discipol (una in care alti colegi de breasla excelau), dar bucurandu-se de o larga audienta in spatiul de limba engleza -, Gilles Deleuze (1925-1995) a studiat filosofia la Sorbonne, in perioada 1944-1948, ani care aveau sa-l apropie de Michel Butor, Michel Tournier si François Chatelet. Si-a castigat dreptul de a profesa filosofia in invatamant (agregation) in anul 1948, dupa care, pana in anul 1957, a predat in mai multe licee. Perioada 1957-1960 si-o petrece la catedra de istoria filosofiei a Universitatii Sorbonne. Au urmat patru ani (1960-1964) de activitate de cercetare in cadrul Centre National de Recherche Scientifique. Incepand cu anul 1964, devine cadru didactic al institutiei de invatamant superior din Lyon. Cinci ani mai tarziu, la solicitarea lui Michel Foucault, i se alatura acestuia, ca profesor de filosofie al Universitatii din Vincennes. Avea sa-si incheie cariera didactica in anul 1987.

Opera sa a cunoscut, la inceput, interventii in domeniul istoriei filosofiei (monografii Hume, Nietzsche, Kant, Bergson, Spinoza) domeniu in care preocuparea majora a constituit-o producerea de concepte, continuate de un numar impresionant de studii si cercetari in directia psihanalizei, alaturi de psihanalistul Felix Guattari, a politicii, literaturii (Marcel Proust, Franz Kafka, Lewis Carroll), picturii (Francis Bacon) si a cinematografiei, pentru formele cele mai novatoare ale acestor arte configurand interesante trasee conceptuale. Intreprinderile sale s-au circumscris constant metafizicii actului, opunandu-se metafizicii fiintei, refuzand discursul totalizant si reductiv si acordand atentie diferentei, evenimentului, configuratiei in care devenirea si diferenta sunt principalele jaloane ale receptarii discursului sau filosofic.

Bibliografie (opere principale): 1953 - Empirisme et subjectivite; 1969 - Difference et repetition; Logique du sens; 1972 - L�'anti-Œdipe; 1980 - Mille plateaux; 1991 - Qu�'est-ce que la philosophie?

[...] cartulia aceasta, a doua scrisa de Gilles Deleuze despre/cu/pentru Nietzsche (in 1965, dupa "Nietzsche si filosofia"... in 1962), este un "model de carte scolara" despre un filosof scrisa de alt filosof. Ea contine o "sistematizare exemplara" a operei lui Nietzsche - cu cat mai exemplara, cu atat mai de interogat, de analizat. Deleuze il interpreteza si repune in drepturi pe Nietzsche, dar mai ales "se" si "ne inarmeaza" cu el. Gratie lui, aflam [...] ca filosofia poate fi "pedagogie". "Nietzscheanismul" francez nu este, din acest punct de vedere, un "-ism" printre altele.

Recidiva nietzscheana din anul 1965 a lui Deleuze, dupa cartea de referinta scrisa de el cu trei ani in inainte, Nietzsche et la philosophie, cunoscand nu mai putin de noua editii pana in anul 1992, Nietzsche prezinta - intr-o maniera accesibila - cele mai importante elemente biobibliografice legate de personalitatea omului si filosofului Friedrich Nietzsche. Lucrarea se distinge prin profunzimea interpretarii, originalitate, expresivitate si concizie, erijandu-se - cu atat mai mult cu cat ia amploare si fondul roman al traducerilor din opera filosofului german - in adevarate prolegomene pentru incursiunile de mai mare adancime in opera titanului de la Weimar. Cuprins: Viata; Filosofia; Dictionarul principalelor personaje nietzscheene; Opera; Extrase (Ce este un filosof?; Dionysos filosof; Forta si vointa de putere, De la nihilism la transmutatie; Eterna Reintoarcere; Despre nebunie); Bibliografie (studiii germane si franceze asupra vietii si operei filosofului german); Postfata (Nietzsche, Franta, Deleuze, Nietzsche - Bogdan Ghiu).

ISBN: 973-684-497-8