Curiozități grecești

Descriere

Povești stranii și fapte surprinzătoare din leagănul civilizației occidentale

Unul dintre cei mai reputați specialiști actuali în istoria Antichității a creat prin acest volum un templu închinat ciudățeniilor Greciei Antice. Anii de documentare și toate eforturile sale de cercetare au fost puse în slujba evidențierii tuturor faptelor, obiceiurilor și anecdotelor antice menite să stârnească reacții spumoase în rândul cititorilor.

Vechii greci ne-au dăruit dramaturgia, filosofia și conceptul de democrație. Multe forme de artă și ramuri ale științei ar fi de neconceput fără contribuția lor. Homer, Euripide, Platon și Aristotel sunt câteva dintre numele răsunătoare ce stau la rădăcina culturii occidentale. Dar dacă Grecia Antică – așa cum ne-o imaginăm astăzi – nu este decât o utopie străveche, care a trecut cu bine proba timpului? De fapt, noi ne raportăm la această civilizație așa cum a fost proiectată în epoca romantică, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

Spre deosebire de tot ceea ce ai citit până acum, cartea lui McKeown ilustrează aspectele nu-atât-de-minunate ale vieții și gândirii grecești. Autorul a pornit la drum cu intenția declarată de a amuza cititorul. Lucrarea li se adresează în egală măsură erudiților clasiciști, istoricilor sau cititorilor pasionați de faptele eroice sau anecdotice ale trecutului. Indiferent în ce categorie te încadrezi, această lectură îți va stârni hazul sau chiar stupoarea pe alocuri. Are capacitatea de a satisface atât o mare sete de cunoaștere, cât și o curiozitate arzătoare.

Știai că, în Grecia Antică...

…politicienii erau priviți ca fiind obtuzi și egoiști? Dar că oamenii obezi recurgeau la diete fanteziste? Sau că Socrate și regele din Sparta obișnuiau să-și distreze copiii călărind pe un băț și pretinzând că acesta ar fi un cal? Vei recunoaște mai multe dintre obiceiurile și pornirile actuale în descrierile vechilor greci.

...la apogeul democrației lor, atât de vibrante intelectual, în secolul al V-lea î.Hr., atenienii votau pentru a li se reteza degetele mari de la mână tuturor prizonierilor luați din Eghina, pentru a se tatua bufnița ateniană pe frunțile tuturor prizonierilor luați din Samos și pentru uciderea tuturor bărbaților capturați în Mytilene?

…deținuții erau eliberați pe cauțiune pentru a se putea delecta cu festivaluri de teatru?

…se semănau bucăți de cupru cu speranța că vor încolți și vor crește?

…alegătorii erau plătiți să voteze și erau mânați la urne cu o frânghie vopsită în roșu?

…expresia „a găsi țapul ispășitor” avea o aplicabilitate cât se poate de practică? Țapii erau aruncați de pe stânci pentru a alunga răul. Nu oricum, ci cu pene și păsări vii legate de trupuri, pentru a li se da, cavalerește, o șansă de supraviețuire.

…Eschil (potrivit lui Sofocle) își scria piesele doar când era beat? Dar că a murit când un vultur i-a scăpat o țestoasă în cap, confundându-l cu o piatră?

…conform filosofului sceptic Sextus Empiricus, numele real al lui Platon era Aristocle și acesta avusese o tinerețe mai degrabă decadentă, purtând un cercel în ureche?

…un mod de a deosebi o brânză bună de una rea era să râgâi după ce le mâncai? Cea bună se considera că își pierde treptat trăsăturile, pe când cea rea nu și le pierdea.