Ascultă cum cântă vântul • Pinball, 1973

Criticat din cauza minimalismului si a temelor ce se repeta obsesiv, Murakami si-a cistigat niste cititori fideli tocmai datorita unui talent rar de a extrage misterul si anumite simboluri latente din scene banale si dialoguri sumare, incit nu vei stii de unde vine acea voluptate a nostalgiei ce ar fi trebuit sa degaje doar tristetea sfisietoare a celui parasit. Prin cele doua romane, Murakami a reusit sa vorbeasca despre conditia umana ca spectacol al existentei in surdina, lasind mai mult coloana sonora atit de prezenta in romanele sale consacrate sa vorbeasca in locul tacerii tipic japoneze.

Impreuna cu In cautarea oii fantastice, aceste doua romane alcatuiesc Trilogia Sobolanului. Asculta cum cinta vintul urmaresteperipetiile unui student intors in vacanta in orasul natal si complicatele sale relatii amoroase. Pinball, 1973 se concentreaza asupra pasiunii lui pentru jocul de pinball si vietii de zi cu zi, alaturi de misterioasele gemene 208 si 209.

Nimic nu este statornic in romane, timpul cu atit mai putin, care trece destul de bizar, ba se intoarce, ba curge repede, ba sta, ba se arunca spre viitor. Murakami, inca de pe acum, are o relatie ciudata cu timpul si personajele lui la fel par sa aiba. Timpul este relativ, are toane si prinde personajele intr-o peregrinare uneori absurda, dintr-un moment in altul, fara a crea ceva definitiv. Oamenii sint niste umbre care doar trec prin viata, cunosc alti oameni, de cele mai multe ori sint foarte singuri, fara o identitate bine revelata si cu un trecut incetosat. De exemplu, in Pinball, 1973 apar de nicaieri doua gemene care locuiesc cu naratorul fara nume, el nu le cere explicatii, ele nu le dau si doar traiesc in acelasi loc, in pace si armonie, cum s-ar spune, apoi dispar. Episoadele in care ele apar sint incarcate de un farmec aparte, fiindca creeaza o atmosfera nostalgica si ludica ce te cuprinde. De fapt, ambele romane au aceasta aer de miraculos banal, de frumusete cetoasa, de zile crepusculare. Inca de pe acum, Murakami este influentat de literatura americana, aceste doua romane pastreaza foarte putin din societatea japoneza, doar citeva detalii. In Asculta cum cinta vintul, cea care are o aventura cu naratorul fara nume, este genul de om pe care il intilnesti intr-un bar, despre care nu stii nimic, care are o poveste pe care nu o spune, dar este acceptata de toata lumea ca fiind de-a casei, apoi dispare fara urma. Ca intr-un film noir.