Geneza culturii române moderne. Instituţiile scrisului şi dezvoltarea identităţii naţionale (1700-1900)

Istoricul britanic Alex Drace-Francis urmareste in lucrarea sa de doctorat, transformata in volum, dezvoltarea acelor componente esentiale ale unei culturi (institutiile scrisului, dar si sistemul educational, activitatea scriitorilor, receptarea lor de catre lumea in care traiau), o matrice care s-a aplicat si in cazul poporului roman. Secolul al XIX-lea a cunoscut si alte popoare europene care au evoluat in parametri similari. Dintr-o alta perspectiva, lucrarea dovedeste lungul drum parcurs de cele doua Principate din anii 1730, cind multi calatori straini le confundau cu niste prafuite provincii otomane, spre Regatul independent si relativ dezvoltat (cel putin la nivel de Balcani) din anii 1880.

În Geneza culturii române moderne. Instituțiile scrisului și dezvoltarea identității naționale 1700-1900 (Ed. Polirom, 2016), Alex Drace-Francis încearcă să facă o sinteză a importanței jucate de factorii culturali (scrisul, alfabetizarea, tiparul, instituțiile culturale) în dezvoltarea unei identități naționale și a relațiilor cu factorii politico-economici ce au dus la formarea conștiinței românilor ca stat și ca națiune independentă. Ca utilitate a studiului, Drace-Francis amintește de lipsa totală a unei cărți despre dezvoltarea identității naționale a românilor în limba engleză și de necesitatea unei reflecții asupra posibilelor implicații în cîmpul sociologiei literaturii și al studiilor privind alfabetizarea.

In colectie au iesit deocamdata trei volume, toate studii scrise de istorici: Roland Clark, Sfinta tinerete legionara. Activismul fascist in Romania interbelica, Vladimir Solonari, Purificarea natiunii. Dislocari fortate de populatie si epurari etnice in Romania lui Ion Antonescu, 1940-1944, si cea mai recenta – Geneza culturii romane moderne. Institutiile scrisului si dezvoltarea identitatii nationale (1700-1900) de Alex Drace-Francis. Ele sint traduceri din engleza, desi in principiu nu vrem ca seria sa se limiteze la traduceri si nici la disciplina istoriei. Primele doua volume fac parte din seria istoriei imediat precomunista si deci cenzurata si falsificata sub comunism si, in consecinta, prea putin cunoscuta. Pe de alta parte, cartea lui Clark, care mi-a fost student, este si metodologic mai „altfel”, mai putin o istorie politica a Legiunii, ceea ce s-a mai vazut, ci o istorie de zi cu zi a tinerilor care au constituit membrii Legiunii, dupa modelul istoriilor Alltagsgeschichte. In general vrem sa publicam studii noi, fie scrise direct in limba romana, fie publicate intii in strainatate – si nu neaparat in limba engleza, dar cu metodologii, subiecte si intrebari de lucru cit se poate de interesante si trecute de calapoduri stiintifice apuse. Urmeaza sa apara o carte interdisciplinara, dar mai curind politologica editata de Lavinia Stan si Diane Vancea, Romania post-comunista: Trecut, prezent si viitor. Si inca altele.