Disponibilitate:  in 5 zile

Pret:  39,95 LEI

Produs disponibil la cerere: va fi adus în aproximativ 5 zile.

Disponibilitate:  in 5 zile

Pret:  39,95 LEI

Modalitati de transport:
• 14,90 lei - prin Posta Romana (gratuit pentru produse de anticariat peste 59,00 lei / comanda)
• 14,90 lei - prin Urgent Cargus (gratuit pentru produse de anticariat peste 59,00 lei / comanda)

Autor(i):

Editura:

Colectia: -

Anul aparitiei: 2017

Nr. pagini: 392 pagini

Tip coperta: brosata

ISBN: 9789734665778

Stare: nefolosita (noua)

Categorii: Istorie, Carte nefolosita

Descriere

Pe 6 decembrie 1916, trupele Puterilor Centrale intrau victorioase în Bucureşti, marcînd practic eşecul campaniei militare române începute la 27 august. Capitala fusese părăsită de autorităţi încă de la sfîrşitul lunii noiembrie, valul de refugiaţi în Moldova fiind întîmpinat de o populaţie locală îngrijorată. Cartea lui Alin Ciupală prezintă implicarea României în desfăşurarea Marelui Război din perspectiva rolului pe care l-au jucat femeile în susţinerea efortului de război al ţării. Sînt trecute în revistă acţiunile desfăşurate de numeroase perso-nalităţi feminine ale vremii – cum ar fi Olga Sturdza, Sabina Cantacuzino, Nadeja Ştirbei sau Martha Bibescu – ca fondatoare şi conducătoare ale unor societăţi implicate în organizarea spitalelor de campanie şi a trenurilor sanitare, înfiinţarea de grădiniţe de copii, orfelinate, cantine sau în găsirea unor soluţii pentru uşurarea vieţii prizonierilor români din lagărele din străinătate şi a răniţilor din spitale. Un loc aparte îi este rezervat reginei Maria, care încă din perioada neutralităţii României a iniţiat pregătirea unei baze de sprijinire a efortului de război din punct de vedere medical şi logistic, fiind unul dintre cei mai activi susţinători (prin acţiuni publice sau în cadrul familiei regale) ai intrării ţării în război ală-turi de puterile Antantei. Autorul prezintă şi aspecte legate de viaţa socială a femeilor din perioada respectivă, arătînd cum activitatea desfăşurată de ele în timpul Primului Război Mondial a determinat modificarea statutului lor în societatea epocii.

„În lung alai, femei şi copii ne cară sus proiectile şi focoase lucitoare, întorcîndu-se la vale cu tuburile trase şi înnegrite [...]. Nici nu-şi dau seama că îndeplinesc vreun lucru deosebit, vreo faptă vitejească. Cum se duceau seara la fîntînă, cu doniţele pe umeri, tot astfel ne aduc şi acum hrana gurilor flămînde de oţel [...]. Ca o nouă friză a Panateneelor, şirul lor ridică, deasupra slăbiciunilor trecătoare şi a şovăielilor omeneşti, întruchiparea Patriei veşnice, săpată în trupuri şi în suflete, în ţărînă şi în văzduh, mai trainic decît chiar în stînca slăvită a Acropolei.” (Gh.I. Brătianu)

„Într-o zi în spital s-a produs o mare vînzoleală. Venise în vizită Regina Maria. A mers din salon în salon iar al nostru a fost ultimul. Trecea pe la fiecare pat, vorbind cu fiecare rănit în parte. După un sistem al ei, avea în mîna stîngă o hîrtie cît o carte poştală pe care notase detalii despre fiecare – dacă era căsătorit, dacă soţia sa era în Moldova sau în Muntenia sau dacă avea copii. Rămîneau toţi uimiţi că le ştia numele şi uneori avea şi veşti de la familiile lor.” (Dan Dimăncescu)