Îngerul istoriei

Autorul, care a devenit cunoscut datorită romanului Femeia de hîrtie, le spune cititorilor o nouă poveste, a unui poet din Yemen, care, în sala de aşteptare a unui spital, îşi rememorează existenţa. Vei călători alături de acest poet, din Egiptul bordelurilor pînă în Liban şi nonconformistul San Francisco. În romanul scris de Rabih Alameddine se învecinează moartea cu bucuria vieţii, voluptatea cu poezia răscolitoare ca supremă pledoarie pentru umanitatea fragilă.

Odată cu apariția romanului Îngerul istoriei, Alameddine a fost etichetat drept un scriitor inovator și îndrăzneț, chiar incendiar. Nu gratuit, căci experiența vieții, talentul, inteligența și curajul au făcut posibile 300 de pagini de poveste (alegorie și meditație deopotrivă) despre moarte, sex, homosexuali, SIDA, religie, război, scopul literaturii, al iubirii și al pierderii, lupta dintre amintire și uitare, terorism, emigrație, pisici, conflictele dintre America și arabi. Ghem de teme grele, amestec de realism brut și supranatural, de umor negru și macabru comic, de intertextualitate și poezie, Îngerul istoriei e o carte care te acaparează și te solicită.

Îngerul istoriei este o carte care nu se citește ușor. Îți cere să faci apel la toate resursele emoționale, te atrage într-o lume în care înaintezi cu pași mici, încercînd constant să găsești sensuri, conexiuni pentru a re-construi pas cu pas o... călătorie. Cartea nu este decît un pretext, munca este a ta, a cititorului. La final, ești un Sisif care a reușit (sau nu?) să urce bolovanul pe muntele narațiunii și, care poate respira aerul tare al unor înălțimi pe care puține cărți îl respiră.

Un roman plin de umor și de poezie, de referințe literare, muzicale și religioase cu totul și cu totul inedite, Îngerul istoriei se deschide cu scena unui dialog între Satan și Moarte, care se întâlnesc să pună la cale viața lui Iacob, un poet homosexual născut în Liban, abandonat de tată, petrecându-și anii copilăriei într-un bordel din Egipt împreuna cu mama, reîntors în Liban în timpul colegiului și apoi emigrând în America, într-un San Francisco cuprins de epidemia de SIDA, în anii 1980, unde asistă pe rând la moartea multor iubiți și prieteni. (…) E o carte care oferă mult mai mult decât reușesc să surprindă cele câteva rânduri de mai sus și care merită fără îndoială să întâlnească mai mulți cititori.