Ținutul țânțarilor

Atunci când am citit ”Ținutul țânțarilor”, treceam printr-o fază în care nu puteam termina nici o carte. Acest roman a fost atât de bun, încât a reușit să mă scoată din acea stare și să mă facă să vreau să citesc câte o carte pe zi. ”Ținutul țânțarilor” este fără doar și poate una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit anul acesta și una dintre preferatele mele. Primele pagini m-au captivat atât de mult, încât am lăsat la o parte romanul de război pe care îl citeam atunci. Pe scurt, cartea mi s-a părut demențială de la primele cuvinte. Am adorat cartea nu numai pentru că este amuzantă, bine scrisă și are personaje geniale. Motivul principal a fost, cu siguranță, faptul că m-am putut regăsi foarte mult în trăirile lui Mimi. Povestea ei este atât de reală și de ușor de înțeles, mai ales pentru adolescenți, încât ai impresia că te lovește direct în cap și te trezește la realitate. Cel puțin așa m-am simțit eu. Ca și cum am găsit cartea care să mă înțeleagă ea pe mine, nu eu pe ea. Bănuiesc, totuși, că romanul poate fi ușor de înțeles pentru orice adolescent. Lucrurile prin care trece Mimi și trăirile ei sunt specifice vârstei și majoritatea adolescenților se confruntă cu nelămuririle care vin o dată cu această etapă. Nici nu îmi pot da seama care parte a cărții mi s-a părut cea mai bună. Scrisul autorului, personajele, acțiunea, povestea... Totul mi s-a părut incredibil la romanul acesta, însă cred că cel mai mult m-a cucerit stilul autorului. David Arnold are cel mai fain stil pe care l-am întâlnit în ultima vreme. Este amuzant, ușor de urmărit, textul curge de la sine, nu are nimic pretențios, și cu toate acestea simți o eleganță și o sensibilitate aparte în cuvintele lui. Personajele... Au fost atât de ciudate, dar exact pe gustul meu! O spun cu mâna pe inimă că Mimi este eroina mea, personajul pe care aș fi vrut să îl fi creat eu. Tipa este absolut genială. Ciudată, amuzantă, loială, curajoasă, deșteaptă și foarte sarcastică. Mimi se imbarcă într-o călătorie ce se va lăsa cu peripeții la limita nebuniei, în același timp cucerind cititorul cu caracterul ei aparte. Alte personaje care merită menționate sunt Beck și Walt. Grupul acesta, Mimi, Walt și Beck, mi-a furat inima definitiv. În general, fiecare personaj este extrem de bine conturat, astfel încât de multe ori aveam impresia că citesc despre o persoană reală. Acțiunea m-a ținut cu sufletul la gură de la primele pagini. Cititorul are parte de o poveste înduioșătoare, dar și de multe situații la limită, care îl vor ține cu sufletul la gură. Romanul este plin de întorsături de situație, iar felul în care personajele se confruntă cu tot ce le iese în cale este absolut genial! Una peste alta, ”Ținutul țânțarilor” este cartea pe care neapărat trebuie să o citești până la sfârșitul anului. Povestea genială, personajul principal incredibil și stilul inegalabil al autorului dau dependență și nu te vor lăsa să te oprești din citit.