O delicatesa

Un mare critic gastronomic își numără ultimele clipe din viață. În situația aceasta mulți încearcă să se reconcilieze cu cei apropiați, să-și ceară iertare dacă au greșit cu ceva, să petreacă cât mai mult timp cu familia, și mai sunt și unii care au o ultimă dorință, cum e și în cazul de față. Acest critic are o poftă incredibilă ce nu-i dă pace, însă deși ar trebui să-i fie foarte ușor să identifice de ce anume îi este poftă, se pare că îi dă bătăi de cap. Astfel, el își reamintește anumite episoade din viața sa, momente importante ce conțin mâncărurile extraordinare, mirosuri ce-i lăsau gura apă și gusturi nemaipomenite, de la începuturile sale în ale gastronomiei, de la bucătăria plină de bunătăți a bunicii la vacanțele pe tărâmuri cu fel și fel de rețete delicioase. Niciuna dintre aceste amintiri nu-i satisfac pofta, nu-l fac să-și dea seama la ce râvnește el în ultimele clipe ale vieții. Pe când acesta se strofoacă să-și identifice pofta, ceilalți din jurul lui își aduc aminte de diferite episoade și întâmplări ce nu-l pun tocmai într-o lumină bună. Acesta și-a dedicat întreaga viață carierei, fiind sever sau blând cu bucătarii, încercând să fie apropiat și simpatic cu cei din restaurant, însă cu familia sa a fost indiferent, rece, absent. Astfel încât, acum, în ultimele sale clipe, în loc ca cei din jur să fie triști, ei nu au niciun sentiment aparte, s-ar putea spune că sunt indiferenți la situație cum și tatăl, unchiul, stăpânul a fost cu ei tot timpul. Soția încă mai speră la vreo schimbare, cum a sperat și pe durata întregii căsnicii, însă cu speranțe la fel de mici că se va-ntâmpla ceva. Citind cum și-a trăit el viața și cum vorbesc ceilalți despre el, acesta ar trebui să poftească într-adevăr la schimbare și chiar ai impresia că asta urmează, să-și dea seama că-i este poftă de viață, de bunătate și de cei dragi. Însă el poftește la o altă “delicatesă”, din păcate prea banală pentru o cartea așa descriptivă, plină de imagini și amintiri. “Adevăratul calvar nu este să te desparți de cei care te iubesc, ci să te desparți de cei care nu te iubesc.” “Orice viață există doar prin osmoza cuvântului și a întâmplării, în care primul o îmbracă pe cea de-a doua cu straiele sale de gală.”