Minciuni pe canapea

M-am hotarat sa imi iau cartea datorita unei prietene dragi care mi-a vorbit cu mult entuziasm despre scrierile lui Yalom :D Personajul principal, Ernest Lash isi propune un experiment prin care doreste sa schimbe relatia clasica pacient-terapeut, in care cel din urma este sincer iar primul ramane inchis. Experimentul lui este direct influientat de Seymour Trotter (“Tehnica mea e sa abandonez orice tehnica. Tehnica mea e sa spun adevarul”) un psihoterapeut controversat din a carui comisie de etica face parte . Tehnica pe care isi propune sa o puna in parctica se bazeaza pe o relatie de sinceritate profunda cu pacientul, in care psihoterapeutul poate deveni vulnerabil, dar care ar putea castiga increderea pacientului si o vindecare mult mai buna. Actiunea romanului devine interesanta cand apare in scena personajul caruia Ernest vrea sa ii aplice tratamentul experimental – Carolyn. Carolyn este un avocat de succes care ajunge la el din pura dorinta de razbunare deoarece il considera vinovat pentru esecul casatoriei sale. Considerand ca sotul ei o paraseste datorita terapiei cu Ernest si datorita exterientelor ei personale cu terapeuti care au incercat sa o seduca si sa profite sexual de pe urma ei, aceasta isi focalizeaza toata ura si frustrarea pentru ai distruge cariera. Carolyne isi creaza o poveste (partial adevarata) pe care i-o prezinta lui Ernest astfel incat acesta sa nu isi dea seama de legatura ei cu fostul sau pacient, scopul ei principal fiind de al seduce. Insa, datorita sinceritatii si implicarii psihoterapeutului aceasta are parte de numeroase surprise care ii vor schimba parerea despre Ernest si chiar perceptia despre viata. Pe de alta parte, jocul initiat de Carolyn il va pune la incercare pe Ernest, el fiind prins intre atractia pe care o simte fata de ea si rolul sau de medic (si regulile de conduit etica ce decurg de aici). Povestea celor doua personaje se intersecteaza cu destinul altora. Cel mai bun exemplu fiind povestea supervizorul lui Ernest, Dr. Marshal un psihoterapeut egocentric cu o cariera extraordinara, influent dar a carui existenta este macinata de dorinta de a avea cat mai multi bani si putere. Intr-un final acesta ajunge victima unui pacient-escroc care profitand de slabiciunea sa pentru bani ii aplica o lovitura de maestru (li excrocheaza de 90 de mii de dolari). Acesta devine obsedat de razbunare ajungand sa ceara ajutor juridic din partea lui Carolyn. Ceea ce mie mi-a placut mult este modul in care autorul creaza relatia Carolyn-Marshal-Ernest in care Marshal este pacientul, Carolyn psihoterapeutul iar Ernest psihoterapeutul supervisor. In esenta, romanul lui Yalom ridica multe intrebari privind: etica profesionala si rolul unui psihoterapeut, pana unde se poate dezvalui un psihoterapeut pacientului sau, limitele aproprierii fizice si intr-un final la auto-cunoastere. Fiind totusi o carte ce vorbeste de psihoterapie, limbajul folosit de autor este unul pe intelesul tuturor ceea ce mie mi-a placut foarte mult. Un roman care nu are cum sa nu te prinda, care te pune pe ganduri si iti prezinta analiza unei multitudini de trairi/experiente umane din care e imposibil sa nu gasesti una in care sa te regasesti. Si cel mai fain, ne lasa teme de gandit! Recomand cartea cu cea mai mare placere, pentru mine a fost o lectura mind-blowing. :D