Insula voaiorilor

Cartea lui Daniel Davies este extraordinară din mai multe puncte de vedere. Lăsând deoparte faptul că scrie foarte bine, că te ține mereu în alertă, că-și dozează acțiunea așa încât să nu simți că ți-ar lipsi ceva, autorul chiar atinge un aspect al zilelor noastre care poate fi considerat, de fapt, o problemă, în funcție de „privitor”. Lectura e, deopotrivă, reconfortantă și challenging.

Marea temă a lui Davies este sexualitatea; mai precis, sexul și modul în care acesta este perceput, manifestările de entuziasm sau, dimpotrivă, de indignare și condamnare ale celor implicați (fie ca actanți, fie ca autorități ale statului puse acolo pentru a limita așa-numita degradare morală și exhibiționismul).

Personajul principal, zis (The) Shep, este „de-al casei” în ceea ce privește întâlnirile între necunoscuți (de cele mai multe ori) care își stabilesc pe internet întrevederile care au loc în afara zonelor supravegheate de camere video. De multe ori, asta înseamnă locații părăsite, pustii, în afara orașului; uneori însă, Shep și ceilalți participanți la ritualurile de voaiorism și swinger-eală aleg ca „scenă ascunsă” chiar colțurile din mijlocul civilizației, dar în care nu ajung camerele video (o bucățică din parcarea unui supermarchet sau a unui spital, de exemplu).

Pe de o parte, modul în care indivizii reușesc să-și administreze pasiunea pentru ce e nonconformist este fascinant. Mereu se găsesc variante, alternative, găuri de șoarece prin care să te strecori dacă nu merge bine ceva. Pe de altă parte însă, frica cu care trăiesc este contagioasă: voaiorii își au oponenții lor, haterii de profesie, cei care nu înțeleg pentru că nu vor să înțeleagă. Mai grav, acești narrow-minded sunt periculoși, voaieorii fiind mereu la un pas de a fi prinși, loviți, amendați, persecutați, uciși.

Dincolo de concret și de palpabil și de acuzabilul din cartea asta, problemele pe care Daniel Davies le ridică sunt îngrijorătoare: libertate versus supraveghere continuă, controlul individului versus aparențele ideii de democrație, statutul individului din marile orașe europene versus senzația de gol și inutilitate care-l încearcă adesea, libertate sexuală versus amenințare a valorilor morale relativ uniform acceptate. Daniel Davies nu dă verdicte, iar acesta este cel mai plăcut aspect legat de cartea lui!