Evanghelia după Lucifer

Lupta dintre Bine și Rău mereu a intrigat oamenii, de fapt cam tot ce ține de religie a iscat mereu controverse și discuții fără final. Cine poate spune concret dacă Dumnezeu sau Diavolul există, care dintre ei este bun și care rău, sau ar fi mai indicat să ne întrebăm ce înseamnă bine și ce înseamnă rău? Ideea e că totul e relativ. Totul, părerea mea. Iar ca să nu înebunești și să nu-ți rozi unghiile gândindu-te când, cum vei muri și ce vei face după, cu cine să ții și în cine să crezi, e de preferat să nu te încrezi în toate și să nu iei textele din Biblie mot a mot. Echilibru și liniște interioară ne trebuie, iar pe acestea le dobândim de credem (însă nu orbește) și nu cercetăm (fiecare cuvânțel), zic eu.

Tom Egeland prezintă o nouă aventură a arheologului Bjørn Beltø, la fel de misterioasă ca și celelalte. Totul pornește de la un vechi manuscris găsit în pumnul strâns al unei mumii recent descoperită în Ucraina. Acel manuscris îl poartă pe Bjørn aproape prin toată Europa încercând să traducă textul ce părea a fi indescifrabil.

Până aici nu pare nimic ieșit din comun, însă când încep să moară persoanele prin mâinile cărora a trecut manuscrisul, lucrurile încep să se dezlănțuie, mai ales că aceștia nu sunt omorâți pur și simplu, ci după un ritual anume. Așa se află că manuscrisul ar putea fi un fragment din așa zisa Evanghelie a lui Lucifer, un fragment pe care mulți îl caută, însă mai ales cei din ordinul Draculuisânge, unde membrii se închină și-l venerează pe diavol.

În paralel cu cercetarea lui Bjørn ni se prezintă povestea lui Giovanni Nobile, profesor de teologie la Vatican în anii 70. Membrii ordinului Draculsânge, sau mai bine zis ai acelei secte, au făcut tot posibilul pentru a pune mâna pe manuscrisul lui Lucifer ce se afla în posesia lui Nobile, ba chiar i-au răpit acestuia fata de numai aproape 11 ani și au încuiat-o într-un sicriu cu gândul de a nu-i da drumul până ce tatăl său nu le predă pergamentul. Manuscrisul însă era deja înmânat altcuiva, așa că lumea lui Nobile s-a cam răsturnat, cutremurat și toate cele, știind că nu poate salva viața fiicei sale, Silvana.

Totuși, peste mulți ani, manuscrisul a ajuns la Beltø. Așadar, ce s-a întâmplat cu Nobile și Silvana? Au reușit cei din ordinul DraculSânge să pună mâinile pe Manuscrisul lui Lucifer? Și totuși… ce conținea acel manuscris? O să vă spun doar că o să găsiți răspunsurile în carte. Nu toate, căci dacă le-aș fi găsit pe toate poate mi-ar fi plăcut mai mult cartea, însă așa… am închis cartea sec, rămânând cu un gust amar și fiind supărată pe Bjørn. M-am plimbat cu el prin toate cotloanele și nu a vrut să-mi dezvăluie toate secretele…

„Așa cum fâlfâitul aripilor unei păsări poate declanșa un uragan sau cum căderea necontrolată a unui fulg poate porni o avalanșă, ar părea că niciun detaliu nu este până la urmă lipsit de semnificație.”

„N-aș fi putut fi niciodată psiholog. Îmi sunt suficiente propriile neliniști.”

“Timpul este asemeni vinului: este prețuit abia atunci când e pe sfârșite.”

“A te înconjura de lucruri frumoase nu este doar o mostră de vanitate. Poate foarte bine să fie vorba despre dorința autentică de a crea armonie, un feng shui al sufletului. În frumusețe există liniște.”