Convorbiri cu Octavian Paler

Convorbirile pe care Daniel Cristea Enache le poarta cu Octavia Paler, se transforma inca de la prima pagina intr-o bibliografie, intr-un jurnal pe care este imposibil sa nu-l citesti cu placere.

Aceste Convorbiri se desfasoara pe o perioada destul de mare, de prin noiembrie 2005 pana in 2007, timp in care Octavian Paler ne permite sa-l cunoastem mai bine.

Din pacate, Octavian Paler este o alta valoare pe care o pierdem fara sa o fi apreciat destul atunci cand inca era in viata.

Din paginile cartii il descoperim pe domnul Octavian Paler asa cum era el, cu bune, cu rele, poate usor diferit de ceea ce vedeam la TV. Pe sticla, mi se parea un om care asculta si din cand in cand isi spunea parerea.

Am apreciat in cele 300 si ceva de pagini sinceritatea si modestia cu care vorbea despre dumnealui. Cu sinceritatea ne povesteste despre copilaria dansului, despre iubirea pentru parintii lui si legat de acestia despre dorinta ca baiatul Octavia Paler de a deveni preot.

Numai ca dorinta parintilor nu era si dorinta copilului, astfel, alege alt drum in viata, inscriindu-se la trei facultati. Cu aceeasi modestie carecteristica distinsul domn Paler vorbeste in aceste Convorbiri si despre perioadele in care a fost director la TVR sau la diverse ziare, oarecum impotriva vointei dumnealui.

Restul povestilor expuse in modu-i caracteristic le descoperiti citind cartea Convorbiri cu OCTAVIAN PALER de Daniel Cristea-Enache.