Banatul secret, intre Romania, Serbia, Ungaria si Austria. Volumul XXIX

Descriere

Deși aflat la o margine de imperiu, Banatul începe să fie perceput nu ca un capăt de lume, nu ca o terra incognita barbară, ci, treptat, ca un Pământ al Făgăduinței, o Terra Nova, Mica Americă, ba chiar ca un Eldorado.

Acolo s‑au întâlnit de‑a lungul timpului, au coabitat, s‑au recunoscut și acceptat, au comunicat și au învățat câte ceva unele de altele, au cooperat, iar uneori s‑au solidarizat, peste douăzeci de etnii și grupuri etnice (în configurații variabile de la o epocă la alta): români, sârbi, germani, maghiari, evrei, țigani, slovaci, croați, bulgari, ucraineni, polonezi, italieni, turci, tătari, cehi, greci, armeni, francezi, ruși, arabi). Opt este numărul confesiunilor (ortodoxă, romano‑catolică, greco‑catolică, luteran‑evanghelică, reformat‑calvinistă, iudaică, neo‑protestantă, islamică) în care aceste comunități s‑au manifestat și se manifestă religios, iar peste douăzeci numărul limbilor în care ele s‑au exprimat și se exprimă încă.

O istorie controversată: românii față în față cu trupele de ocupație maghiare și sârbești din 1919

Banatul și poftele imperiilor de-a lungul veacurilor

Tentativele de federalizare a regiunii, de la Napoleon la 1932

Prigonirea vlahilor de dincolo de Dunăre

Cele trei valuri de coloniști șvabi și modernizarea Banatului pustiit de epidemii

Carașovenii, o minoritate aparte

Cehii de pe Clisura Dunării

Pippo Spano, un condotier florentin, comite de Timiș, și cele patru neveste ale afemeiatului Carol Robert de Anjou

Anna Sage Cumpănaș, „femeia în roșu” care l-a vândut agenților FBI pe John Dillinger

Johnny Weissmüller, primul Tarzan de la Hollywood

Herta Müller, primul Premiu Nobel pentru literatură originar din România

Un deceniu și jumătate de ocupație sovietică pe Bega

Legende și mistere bănățene

Crumpi în pleu, brozbe, pleșcavița și alte bunătăți din Banat

ISTORII SECRETE (32 de volume)

Am fost prea multă vreme prizonierii stereotipurilor patriotarde din manualele de istorie, care au falsificat – vreme de mai multe generații – semnificația unor fapte și evenimente care ne definesc ca popor. Uneori, trucajele propagandistice s-au realizat prin omisiune, alteori prin folosirea de clișee specifice luptei de clasă de inspirație sovietică.