Vorbele din plumb. Placutele de la Sinaia - Lectura intermediara

Autor(i):

Editura:

Anul aparitiei: 2014

Nr. pagini: 210 pagini

Categorii: Arheologie, Istorie

Produsul nu poate fi comandat:
Stocul epuizat!

Descriere

Prefata, de Ion Constantin, doctor în istorie

O carte despre o posibila cronica a regilor daci

Eminent matematician si expert criptolog, cu o îndelungata activitate în cadrul Centrului National de Cifru si Transmisiuni Cifrate al României, domnul Eugen Nicolaescu se dovedeste, prin cartea de fata, un pasionat si temerar cercetator al istoriei noastre vechi

Domnia sa ne propune o ”lectura intermediara” a faimoaselor placute de plumb de la Sinaia, un set de artefacte arheologice scrise într-o limba necunoscuta, în alfabetul grecesc (cu câteva litere aditionale), textele fiind însotite uneori si de imagini. Depozitate de mai bine de un secol în subsolul Institutului de Arheologie ”Vasile Pârvan” din Bucuresti, placutele (tablitele) au constituit de-a lungul timpului subiectul unor vii controverse, pe tema autenticitatii lor pronuntându-se istorici si lingvisti, dar si diverse persoane doritoare sa contribuie la aflarea adevarului despre o presupusa cronica a dacilor.

Dominanta în rândul specialistilor, ideea ca artefactele de la Sinaia sunt ”falsuri” a descurajat mult timp orice initiativa serioasa de cercetare, generatii întregi de istorici, arheologi, lingvisti etc. ocolind subiectul, pentru a evita riscul descalificarii profesionale si al oprobiului breslei. Pentru dr. Aurora Petan, cercetator principal la Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan – Al. Rosetti, din Bucuresti, specialist în filologie clasica, ”este un mare mister de ce, timp de mai bine de un secol, nimeni nu s-a ocupat de aceste piese”, desi ”toata lumea stia de existenta lor”, mister pe care aceasta si-l explica doar prin ipoteza conform careia Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Alexandru Vulpe ”stiau ca a existat un tezaur de piese de aur care a fost distrus” si ca, astfel, scoaterea la lumina a copiilor ar fi generat un întreg scandal.

Dupa decenii de tacere, placutele au revenit în actualitate la începutul acestui mileniu. La Congresul International de Dacologie din iunie 2003, istoricul Augustin Deac, care în calitatea sa de cercetator la fostul Institut de Studii Istorice si Social-Politice de pe lânga CC al PCR, stia despre existenta placutelor dinainte de 1989, a sustinut o comunicare cu titlul Enigma placutelor cu scris dacic de la Sinaia, cerând autoritatilor sa se implice în rezolvarea cazului ”disparitiei tezaurului original”. Cu acest prilej, au fost prezentate mai multe imagini cu doua tablite aflate la Mânastirea Sinaia.

în toamna aceluiasi an a aparut cartea inginerului Dan Romalo, Cronica apocrifa pe placi de plumb ?, care valorifica, într-un studiu inedit si riguros realizat, o parte din fotografiile executate de autor în anii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Cartea a fost reeditata în 2005 sub titlul Cronica geta apocrifa pe placi de plumb ?

Dan Romalo avanseaza doua ipoteze: fie aceste extraordinare obiecte sunt autentice, si atunci avem de a face cu cea mai importanta descoperire facuta vreodata în domeniul istoriei vechi, caci ele descriu cu lux de amanunte lumea disparuta a geto-dacilor, de acum 2000 de ani, fie sunt niste falsuri de o anvergura si de o ingeniozitate nemaiîntâlnite, facute cândva de un geniu enciclopedic si vizionar, cu ajutorul unor mijloace necunoscute. în cazul acesta, falsul – mai vechi de o suta de ani, ar apartine si el istoriei, si ar merita sa intre în cartea recordurilor, la capitolul ”cele mai ingenioase falsuri”.

Ambele ipoteze sunt fascinante si nasc o sumedenie de întrebari: de unde provin aceste tablite din plumb ? De ce nu am auzit niciodata despre ele, fie falsuri sau nu ? Iar daca sunt falsuri, atunci cine este eruditul care a reusit un fals-capodopera de asemenea proportii si, mai ales, în ce scop ?

împartasind opinia lui Dan Romalo, ca, daca piesele respective sunt opera unor falsificatori, atunci acestia sunt ”absolut geniali”, semnatarul prefetei cartii, dr. Alexandru Suceveanu, director adjunct la acea vreme al Institutului de Arheologie din Bucuresti, considera ca autorul ”a facut un imens serviciu culturii române deschizând calea unor cercetari care vor lamuri, în cele din urma, problema”. La rândul sau, acad. Virgil Cândea, semnatarul postfetei cartii lui Dan Romalo, îsi manifesta convingerea ca cititorii acesteia vor pretui initiativa autorului de ”a atrage atentia asupra acestor piese enigmatice, chiar daca nu vor împartasi integral solutiile si ipotezele”.

Ilustrul istoric adresa un îndemn autorului de a face neîntârziat publice misterioasele texte si imagini care, indiferent de natura lor – originale sau falsuri, au dreptul la atentia si verdictul autorizat al savantilor. ”Chiar falsurile se cuvin studiate, pentru ca furnizeaza informatii utile despre motivatiile, împrejurarile, data, autorii si procedeele confectionarii lor (dovada, studiile actuale privitoare la falsurile monetare). Ignorarea apriorica a pieselor suspecte întemeiata pe prejudecati sau teama de discreditare nu se justifica” – aprecia acad. Virgil Cândea.

Imediat dupa aparitia primei editii a cartii lui Romalo, cercetatoarea Aurora Petan a început studierea sistematica a acestei teme, iar în noiembrie 2003 a sustinut o prima comunicare, la institutul unde lucra, intitulata Observatii lingvistice asupra Cronicii apocrife pe placi de plumb.

Apoi, în iunie 2004, a sustinut o conferinta, la Academia Româna, intitulata O posibila sursa de cunoastere a limbii dace, iar în ianuarie 2005, conferinta Tablitele de plumb dacice – fals monumental sau izvor istoric ignorat ?, la un seminar pe teme de arheologie organizat la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti. Notabile sunt si investigatiile întreprinse, în ultimii ani, pe aceeasi tema, de Adrian Bucurescu, filolog si ziarist, care s-a preocupat de descifrarea unor placute, si de cercetatorul Branislav Stefanovsky din Macedonia, care a publicat, la rândul lui, o carte cu traduceri ale textelor respective s.a.

Toate acestea arata ca placutele de la Sinaia merita a fi studiate din multiple perspective, dat fiind ca ele se prezinta ca o adevarata ”cronica a dacilor”, unde sunt consemnate nume de regi daci, toponime dacice, evenimente importante de la curtea regilor daci, precum aliante, razboaie câstigate, diferite evenimente. Prin continutul lor profund coerent, amploarea si rafinamentul cu care au fost executate, bogatia de detalii, acestea incita la un studiu serios.

Este tocmai ceea ce face domnul Eugen Nicolaescu în cartea sa, unde se realizeaza pentru prima data deslusirea întelesului înscrisurilor din placute, prin traducerea acestora. Valoarea documentara a cartii este considerabil sporita gratie ”dictionarului selectiv” pe care autorul îl ataseaza în partea finala, instrument extrem de util în deslusirea textelor.

Consideram ca lucrarea pe care domnul Eugen Nicolaescu o pune la dispozitia cititorilor este deosebit de utila, putând contribui la lamurirea unor aspecte de mare interes din istoria straveche a poporului român. Tablitele de la Sinaia sunt de o importanta covârsitoare pentru istoria si cultura nationala, fiind prima oara când aflam ce spun dacii despre ei însisi si despre confruntarea cu dusmanii lor, romanii. Importanta lor consta nu numai în informatiile istorice deosebit de valoroase, dar si în valentele estetice, a frumusetii artistice, de multe ori la nivelul unor adevarate capodopere, literare si plastice.

Ion Constantin, doctor în istorie