Tess d'Urberville

Recunosc, am aflat de cartea asta intr-o imprejurare hazlie, si anume din alta carte pe nume Fifty Shades of Grey, in care s-a facut de cateva ori referire la ea. Am fost foarte curioasa cu privire la povestea lui Tess D’Urberville, despre care nu stiam absolut nimic, nici ca idee vaga. As putea sa definesc romanul lui Thomas Hardy ca pe unul captivant, savuros, pasional si bineinteles, clasic in toata puterea cuvantului. De asemenea, e un roman diferit fata de cele pe care le-am citit pana acum, ceea ce-l incadreaza intr-o categorie deosebita: poveste cu structura originala si final neasteptat. Sunt foarte multe lucruri care mi-au placut in carte. Faptul ca habar n-ai incotro se indreapta pe parcurs actiunea si nota de ciudatenie care apare inca de la inceput, din intalnirea tatalui lui Tess cu pastorul care-l informeaza despre originile nobile ale familiei lui. Apoi scurta aventura a lui Tess la casa pretinsului ei var, Alec D’Urberville, ce se incheie odata cu prima parte a romanului, lasandu-ne mai mult sau mai putin cu gura cascata. Ceea ce urmeaza – o parte scurta, ca un ‚bridge’ al romanului – arata ca o mini-drama inserata in text si leaga in mod oarecum macabru partea anterioara (ce contine anii de tinerete si puritate a lui Tess) cu ceea ce urmeaza. Cu putin efort, daca reusim sa trecem peste grozavia dinainte de partea a 3-a numita “Intalnirea”, putem savura povestea de dragoste dintre Angel Clare si Tess, care debuteaza la fel ca oricare alta dintr-un roman de dragoste sau din realitate: cu tandrete, ochiade, framantari, emotii si toate cele. Numai ca intamplarile din trecut, respectiv din primele 2 parti, revin ca niste umbre ce deviaza cursul firesc al sentimentelor si al iubirii, transformand proaspata relatie intr-o bomba cu ceas. Ce urmeaza nu e chiar usor de anticipat, fiindca personajele puse intr-o situatie atat de delicata si neintalnita la orice pas reactioneaza imprevizibil. Acest lucru m-a facut sa admir stilul unic de a contura caractere al autorului. Pe masura ce timpul se scurge in roman, lucrurile se schimba de multe ori, facand tot mai grea anticiparea deznodamantului. Alt lucru interesant e ca toata aceasta drama este pusa intr-un decor rustic, natural, la care autorul se intoarce cu consecventa, pe parcursul povestii. El studiaza comportamentul lui Tess D’Urberville si a celor din jur, raportat atat la timpul in care traiesc, cat si la spatiul englezesc – inclusiv conceptiile sociale ale acelei vremi. Naratorul relateaza fiecare framantare si sentiment din poveste, din multiple puncte de vedere, astfel ca nu mai exista mister cu privire la ce gandesc personajele, dar ramane de vazut felul in care ei isi percep propria realitate si cum ii vor judeca pe altii. Intr-un final ne dam seama ca fiecare personaj si-a construit propriul destin, bucata cu bucata, din ignoranta, nepasare, prejudecati si carente in educatie. Consider ca autorul a punctat perfect hibele societatii de la acea vreme, dar si importanta pe care norocul personal il joaca in viata fiecarui om. Nu are rost sa dezvalui mai mult, fiindca experienta lecturii e importanta, mai ales in cazul acestui roman, cu o poveste originala si imprevizibila, care include atat drama, filosofie, cat si dragoste si suspans.