Sâmbătă seara, duminică dimineața

La incurajarile lui Robert Graves, Alan Sillitoe va scrie primul sau roman, Simbata seara, duminica dimineata, la virsta de treizeci de ani, dupa ce, timp de noua ani, traise dintr-o pensie de boala, in urma diagnosticarii cu tuberculoza. Romanul se va dovedi un mare succes, deschizindu-i calea spre o lunga cariera literara si asigurindu-i englezului un loc binemeritat pe podiumul generatiei postbelice de scriitori „furiosi”, alaturi de John Osborne si John Braine.

Publicat in 1958, romanul a fost clasat de critica drept una dintre productiile curentului Angry Young Men, eticheta care l-a nemultumit pe Sillitoe (furia, atita cit exista in carte, rareori porneste dinspre protagonist).

Plusuri: stilul concis, influentat de lecturile din Hemingway ale tineretii lui Sillitoe, transformarea aproape neverosimila a lui Arthur in partea a doua a romanului – despre care s-ar putea discuta la nesfirsit.

Sintem in Anglia postbelica, in vremuri in care se simt ecourile relansarii economice: gasesti ce vrei peste tot iar salariile sint atit de bune incit o leafa muncitoreasca ar putea ajunge pentru un chef de zece zile, raminind si ceva economii pentru o motocicleta si un automobil. Asemenea vremuri, atit de promitatoare isi gasesc parca intruparea simbolica in protagonistul romanului lui Sillitoe, pe numele lui Arthur Seaton, un tinar zvelt, aratos, harnic, de 23 de ani care lucreaza zdravan si bea pe masura – un individ care stie cum si cind sa munceasca dar caruia ii este la fel de clar cind si cum sa se distreze. Duminica dimineata, la ceas matinal, numai bun pentru pescuit, Arthur va ajunge sa reflecteze asupra apucaurilor sale…in fond, vine un moment in care iti dai seama ca nu merita sa traiesti doar ca un peste istet – mereu evitind pescarul, mereu refuzind rima din cirlig, ajungi de fapt sa nu mai ai o viata, sa nu mai ai parte de schimbare, sa nu mai ai… impotriva cui lupta. Morala povestii lui Arthur Seaton este memorabila: ca sa fii un rebel adevarat, trebuie sa fii macar o data un conformist !

Simbata seara, duminica dimineata (tradusa excelent de Ciprian Siulea) este doar inca o bucata din fresca lui Sillitoe despre clasa muncitoare a anilor ʼ50 din Anglia cu tot cu libertatile si restrictiile ei. Daca vreti, un protest al tinerilor (exprimat prin vocea lui Arthur) la adresa vietii fals mic-burgheze la care societatea ii indeamna sa aspire, desi lipsa posibilitatilor financiare ii impiedica sa o aiba cu adevarat vreodata.