AVALON - Intampinari istoriografice

în Avalon istoria arată altfel decât în realitatea cotidiană. Ea este infinit mai diversă, colcăind de tendințe, generoasă cu genurile și autorii neomologați încă, atentă la marginali (ca la o pepinieră) și la megalomani, democrată și plurală, vorbind în chipuri aparent uneori antagonice, alte ori complementare despre atenția, preocuparea, eventual obsesia față de trecut.

INTRARE

I. ABORDĂRI

II ACASĂ, ALTFEL

Ovidiu PECICANeste doctor în istorie (1998) şi profesor la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Autor al unor volume de eseuri, studii şi monografii istorice: Troia, Veneţia, Roma (ed. I-a: 1998; ed a II-a: vol. 1, 2007), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric şi omul evului mediu(2002), Haşdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003; versiune amplificată: Regionalism românesc, 2009), B. P. Hasdeu istoric (2004),Sânge şi trandafiri. Cultură ero(t)ică în epoca ştefaniană(2005) şi Poarta leilor. Istoriografia tânără din Transilvania, 1990 – 2005 (vol. I: 2005; vol. II: 2006), între cruciaţi şi tătari (2006; ed. a 2-a: 2010), Istorii intersectate (2007), Ce istorie scriem (2007), Dicţionarul celor mai bune cărţi de istorie românească (2008), Medievalităţi (2009), Letopisețul unguresc (2010), Istoria românilor (I: 2010).

A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee în mers (1997; 1999, 2002, 2004), România şi Uniunea Europeană (2000; ediţii revăzute şi adăugite 2003, 2004), Acasă înseamnă Europa (2003), antologia Europa în gândirea românească interbelică (2008).

A îngrijit ediţii din Yves Ternon, Statul criminal (2001), din B. P. Hasdeu, Olteneştile (2002), din Geoffroy de Villehardouin, Cucerirea Constantinopolului (2002), din Robert de Clari, Cei care au cucerit Constantinopolul (2005) şi Simion Dascălul, Letopiseţul Ţărâi Moldovei (2007), din George Coşbuc, Comentarii la Divina comedie (2008, împreună cu Laszlo Alexandru).