Organizarea administrativa a statului roman modern (1859-1918)

Descriere

Prin demersul pe care şi-l propune, Mihai Ghiţulescu conturează cronologic şi tematic o imagine generală a organizării administrative a statului român modern, la nivel central şi local. Autorul caută în special elementele de originalitate, modelele şi sursele de inspiraţie ale reformelor realizate în România prin comparaţie cu alte sisteme administrative ale perioadei 1859-1918. Ideea realizării acestei cărţi a venit dintr-o curiozitate personală. încă de la primul contact cu istoria politică a României moderne, am simţit nevoia de a stabili care erau raporturile formale dintre diversele personaje implicate în diversele evenimente. Căutând lămuriri am constatat că instituţiile statului s-au bucurat de prea puţină atenţie din partea istoricilor. Mihai Ghiţulescu, în Introducere la Organizarea administrativă a statului român modern 1859-1918.

Capitolul I: încercări de reformare a administraţiei publice în perioada 1856-1866 1.1. Prolog. Experienţa autohtonă şi modelele occidentale 1.1.1. Organizarea administrativă a Ţărilor Române înainte de 1859 1.1.2. Apariţia modelelor administrative occidentale moderne 1.2. Comisia europeană şi Divanurile ad-hoc 1.3. Convenţia de la Paris şi preludiile Unirii 1.4. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 1.4.1. Epoca „actelor de ocârmuire” (24 ianuarie 1859-22 ianuarie 1862) 1.4.2. Epoca actelor de legiuire (22 ianuarie 1862-2 mai 1864) 1.4.3. Epoca decretelor-legi (2 mai 1864-11februarie 1862)

Capitolul II: Administraţia publică centrală în perioada 1866-1918 II. 1. Instaurarea monarhiei constituţionale Constituţia din 1866 II. 2. Executiv, guvernare şi administraţie supremă Controverse conceptuale II. 3. Monarhul – autoritatea administrativă supremă II. 3. 1. Monarhia ereditară românească. Succesiunea. Vacanţa tronului. Minoratul şi Regenţa II. 3. 2. Atribuţiile monarhului II. 3.3. Inviolabilitatea persoanei Regelui. „Regele nu poate face rău”. „Regele domneşte, dar nu guvernează”. II.4. Miniştrii – agenţi ai administraţiei generale a statului II.4.1. Consiliul de Miniştri. Preşedintele Consiliului II.4.2. Atribuţiile şi actele miniştrilor II.4.3. Responsabilitatea ministerială II.4.4. Departamentele ministeriale

Capitolul III. Administraţia publică locală în perioada 1866-1918 III.1. Principii ale organizării administraţiei publice. Aspecte teoretice, legale şi politice III.1.1. Descentralizarea III.1.2. Deconcentrarea III.1.3. Ierarhizarea, repartizarea funcţiilor între organe diferite şi dualitatea funcţională III.2. Judeţul şi comuna. Apariţie, statut şi apariţie III.2.1. Judeţul III.2.2. Comuna III.2.3. Plasa III.2.4. Evoluţia numărului de judeţe, plase şi comune III.3. Administraţia publică judeţeană III.3.1. Consiliul judeţean III.3.2. Comitetul permanent/ Delegaţia permanentă a(1) Consiliul judeţean III.3.3. Prefectul III.3.4. Administraţia la nivelul plasei III.4 Administraţia comunală III.4.1. Consiliul comunal III.4.2 Primarul III.5. Regimuri administrative speciale III.5.1. Organizarea administrativă a Dobrogei III.5.2. Organizarea administrativă a teritoriului ocupat (1916-1918)