Laleaua neagra

Descriere

Spre deosebire de V Hugo, Vigny sau Merimee, care reinviau trecutul cu respect pentru adevarul istoric, Dumas este preocupat de a reconstitui, pe baza unei imaginatii productive, o actiune in spirit istoric, in timp ce Vigny considera ca "istoria este un roman al carui autor este poporul", Dumas compara istoria cu un cui de care-si agata tabloul de epoca. El recunoaste astfel deschis caracterul imaginativ al creatiei sale, in care adesea erau doar cadrul si costumele. Dumas se dovedea un discipol al lui Walter Scott, care nu rechema la viata intamplari reale din istoria Angliei, ci crea episoade istorice intr-o forma romanesca, dar de un incontestabil pitoresc; asadar o literatura ce inlocuia veridicul cu posibilul, care cunostea totusi deplin succes prin ineditul spectaculos al actiunii si prin aventurile desfasurate vertiginos.
Al. Dumas nu apeleaza la documente istorice de prima mana, ci, de cele mai multe ori, la izvoare laturalnice, din care isi poate extrage insa pretexte pentru a da aripi inepuizabilei sale imaginatii.
Romanele sale slavesc indrazneala nesovaielnica, pasiunile violente, simtul onoarei si al datoriei, care fac din personajele pozitive fiinte exemplare. Nu numai barbatii, dar si femeile sunt construite pe aceleasi coordonate majore ale onoarei si ale actiunii - rezultate dintr-o puternica pasiune si sustinere cu mareata cutezanta. Femeile din popor, ori de cate ori apar in romanele sale, sunt aparitii de mare frumusete, impunandu-se prin puritatea si trainicia sentimentelor, aducand un suflu proaspat intr-o lume dominata de patimi si intrigi. Cucereste in romanele lui Alexandre Dumas si faptul ca eroii sai, chiar cei negativi, nu sunt nici obsceni, nici lasi, nici lipsiti de inteligenta. Romanele lui sunt populate de eroi care incruciseaza spada cu dezinvoltura si arunca in balanta victoriei resursele multiple ale unei inteligente scaparatoare si ale unor sentimente puternice. Cu Alexandre Dumas romanul istoric coboara la nivelul romanului popular. Inspirandu-se din viata micii burghezii, a mediilor nevoiase, a declasatilor chiar, intr-o intriga stufoasa, plina de intorsaturi neprevazute, autori de "romane populare" au cultivat gustul paturilor celor mai largi pentru senzational, pentru eroii indrazneti. Romanul popular strabatut de un spirit facetios, adesea ironic si licentios, invocand o lume in care imaginatia inlesnea cele mai neasteptate rezolvari, nu era lipsit de o unda de proaspata observatie realista si de critica sociala.
Secretul succesului permanent al lui Al. Dumas trebuie cautat in geniul sau de narator, care-1 facuse pe Heine sa-1 considere, nu fara exagerare, alaturi de Cervantes, "cel mai amuzant povestitor pe care il cunosc! Ce usurinta! Ce dezinvoltura!"