Masura vremii: indemn la normalitate

Descriere

Normalitatea nu e punctuală. Normalitatea nu poate fi consumată, ca o pradă. Nu eşti normal deoarece consumi normalitate: deoarece îţi cumperi o casă, faci mici pe grătar la conac, te zahariseşti mic burghez sau bei porto fără să pătezi incunabulele din colecţia proprie pe care tocmai le răsfoieşti în vila de la Snagov. Eşti normal dacă trăieşti normal, dacă generezi normalitate. Dar normalitatea nu e o modalitate de devorare a realităţii, ci de perpetuare a ei, de perpetuare a prezenţei, şi chiar o formă umilă de transfigurare a ei. Normalitatea e lucrarea realităţii, e lucrarea firii. Normalitatea e buna noastră aşezare în fire, buna noastră aşezare creaturală: firescul. Normalitatea e aşadar legată de prezenţa în lume a persoanei, a omului creat după chipul şi lucrând să ajungă după asemănarea lui Dumnezeu. Omul normal e cel care recunoaşte că libertatea e totuna cu adevărul, şi că ambele sânt o cale, adică se cer trăite, nu doar observate de la distanţă astronomică. Omul care se înrobeşte falselor libertăţi poate consuma „normalitate,” dar nu poate perpetua normalitatea. / Mircea Platon Şirului de personalităţi care ne sânt date ca modele de oameni păstraţi în posteritate prin memoria culturală, noi răspundem cu persoane mântuite, eliberate de nimbul „posterităţii” prin întâlnirea cu Hristosul Cel Răstignit şi înviat. Cu un puşti de şapte ani, cu un Petrovici care opunea tancurilor bolşevice o muşcată îngrijită în fereastră, cu Ernest Bernea, cu George Racoveanu, cu un episcop Sârb întemniţat la Dachau, cu un Eminescu, acest om normal care vorbeşte despre o Românie normală şi pe care elita încearcă să-l facă să vorbească în propriul ei nume, adică împotriva României profunde. / Gheorghe Fedorovici

biografie

Mircea Platon s-a născut la 23 Iunie 1974 în Iaşi. Studii primare, gimnaziale, liceale şi universitare în oraşul natal. în prezent este doctorand în istorie la Ohio State University at Columbus. A colaborat la majoritatea publicaţiilor culturale din ţară, de la „Idei in dialog” la „Convorbiri literare” şi de la „Cuvântul” la „22.” A fost unul din membrii fondatori ai revistei Biserica şi problemele vremii. A publicat, printre altele, volumele: Ortodoxie pe litere (Christiana, 2006) şi Cine ne scrie istoria? (Timpul, 2007). E căsătorit şi are doi băieţi.