Disponibilitate: nedisponibila
Preț: 12,20 LEI
ISBN: 973-611-220-9
Autor(i): BEGEL Florence
Traducător(i): Georgeta Loghin
Editura: Institutul European
Colecția: Memo
Anul apariției: 2002
Categorii: Filosofie
- Originea filosofiei artei;
- Opera de arta si realul;
- Judecata de gust;
- Arta "moderna";
- Filosofia dincoace si dincolo de arta.
Format 1/16 (54x84)
Ce este arta? Toti avem impresia ca stim despre ce vorbim cind ne referim la anumite obiecte de arta, la o istorie a artei, la propriul nostru gust estetic care, in ciuda diverselor dispute si judecati, pare sa fie un criteriu determinant pentru a numi aceste obiecte. Apare totusi o ambiguitate din cauza etimologiei grecesti si latine: technc, ars trimit la productia tehnica (capitol 1). Incepind din Antichitate, opozitia dintre materia sensibila si continutul inteligibil (Ideea, Natura) apare drept o caracteristica a operei, astfel incit discursurile asupra artei au incercat sa impuna reguli artistilor, fixind norme care permit sa se reprezinte aceste continuturi stabilite de gindire.
Artistul este acela care da viata si forma unor idealuri: astfel, Rubens sau Poussin exprima in operele lor eruditia, intelepciunea si perfectiunea. Totusi, daca aceste idei permit intelegerea unor teorii asupra artei, rolul lor pare mai improbabil in creatie, proprie geniului, si care ramine fundamental misterioasa. Pe masura ce se afirma autonomia artistului, operele se elibereaza de toate constringerile reprezentarii, pina la arta non-figurativa pe care o rezuma numele lui Kandinsky, Duchamp, Picasso si al atitor altora. Termenul estetic, care defineste plecind de la senzatie un discurs asupra frumosului, nu apare decit in secolul al XVIII-lea. Intemeierea acestei discipline, inteleasa ca stiinta a frumosului, delimiteaza un spatiu teoretic in care pot sa-si vorbeasca, sa se inteleaga, dar sa se si infrunte cei care vor sa discute despre arta.
Ca simpli amatori, astazi putem judeca o creatie artistica acordind incredere istoricilor si criticilor de arta, discursurilor stiintelor umane sau sustinatorilor modei (capitol 7)? In fine, fata de neintelegerea, mutismul sau deruta pe care o suscita expresia artistica a timpurilor moderne (capitol 8), trebuie sa concluzionam ca s-a sfirsit cu discursul asupra artei? Daca filosofia, incepind de la Platon (capitol 1) pina in zilele noastre (capitol 9), nu a ramas niciodata straina artei de-a lungul istoriei sale, ea va fi fara indoiala de un mare ajutor pentru a patrunde acel insondabil mister al operei (capitolele 2 si 3), al creatiei (capitol 4) si al judecatii gustului (capitolele 5 si 6).
Comandă online cartea "Filosofia artei" la 12,20 lei isbn 973-611-220-9 scrisă de BEGEL Florence Georgeta Loghin, tiparită la editura Institutul European. cu plata ramburs sau online cu cardul. Momentan titlul "Filosofia artei" nu este disponibil însa vă puteți înscrie pentru a fi notificat în momenul reaprovizionarii.
Istoria Filozofiei, II (Editie 1959)
Stiintifica
M. A. Dinnik
601 pagini
An: 1959
Introducere in istoria si filosofia culturii
Didactica si Pedagogica
Ion Batlan
180 pagini
An: 1993
Valorile si criteriile eficientei
Politica
Valentin Muresan
230 pagini
An: 1986
Trilogia Culturii (Editie 1969)
Editura pentru Literatura Universala
Lucian Blaga
397 pagini
An: 1969
Cearta cu filozofia
Humanitas
Gabriel Liiceanu
200 pagini
An: 1992
