Pentru Lynn, kira-kira este cuvantul care denumeste tot ce e frumos: cerul albastru, catelusii, pisicutele, fluturii... Cand fetita se muta impreuna cu familia ei din comunitatea japoneza din Iowa in Georgia, ea isi ajuta sora mai mica, pe Katie, sa se adapteze noului stil de viata. Dar cand Lynn se imbolnaveste foarte grav, iar familia incepe sa se destrame, se pare ca e randul lui Katie sa-i reaminteasca surorii ei ca in lume exista intotdeauna lucruri kira-kira...
Lynn era cea mai curajoasa fata din lume. Unde mai pui ca era si geniala! Stiu asta pentru ca am intrebat-o intr-o zi: „Esti un geniu?“, la care ea a raspuns simplu: „Da“. Eu am crezut-o, fiindca, in ziua cand tata a invatat-o sah, a castigat prima ei partida. Mi-a promis ca o sa ma invete si pe mine sah, daca o sa vreau. Mereu zicea ca are sa ma invete tot ce imi va trebui ca sa ma descurc in viata. Mai spunea si ca are sa devina bogata intr-o zi si ca are sa le cumpere parintilor nostri sapte case.
Unchiul era mai inalt decat tata cu un deget. Dar muschii lui abdominali erau moi. Stiam asta pentru ca il lovisem cu un an in urma, iar el tipase de durere si amenintase ca avea sa ne dea o bataie zdravana. Am fost trimise la culcare fara sa mancam de seara, pentru ca parintii nostri spusesera ca a lovi pe cineva era cel mai urat lucru pe care il puteai face. Sa furi era pe locul al doilea, iar sa minti, pe al treilea.
Aveam sa comit toate aceste nelegiuiri inainte de a implini doisprezece ani.