Parodie a literaturii desuet-partriarhale a întoarcerii la cuib, Cartea nuntii e în acelasi timp o scriere în care la adăpostul fictiunii, autorul se autoportretizează şi zugrăveste ambianţa familială dintr-un mediu mic burghez analog celui în care el însuşi copilărise şi îşi trăieşte adolescenţa. Naraţiunea evoluează pe un fond de poezie a vetustului, a increatului şi a dezagregării, idila încheiată prin căsătoria cuplului Jim - Vera fiind înfăţişată ca o negaţie a mediului sufocant în care vieţuieşte înainte de nunta viitorul mire. Lista de babe celibatare, mătuşile lui Jim, locatarele casei cu molii, simbolizează sterilitatea. Edificiul cu pereţi în care ele veghează ca într-o tristă vizuină ocroteşte un mod de existentă propriu unor rânduieli anacronic balcanice, un climat moral perpetuat din epoca matriarhatului. Prin opoziţie, căsnicia celor doi tineri devine simbolul prefacerii înnoitoare, al instaurării lumii moderne pe ruinele celei vechi, al triumfului civilizaţiei asupra naturii primare.

Deocamdata nu exista un cuprins al acestei carti

Deocamdata nu exista nici un comentariu la aceasta carte

Adauga un comentariu