Manual pentru Seminariile teologice.
“Istoria Religiilor ca disciplină de studiu în Seminariile Teologice are rostul de a descrie credinţele oamenilor, manifestările lor religioase în marea lor complexitate a vieţii pământeşti, modurile de simţire a sfinţeniei şi de exprimare a ei, instituţiile sacre şi speranţele de realizare mai directă a legăturii cu divinul. Dar nu a unei legături oarecare, ci a unei legături trainice, durabile chiar la infinit. Văzute astfel prin prisma învăţăturilor teologice, faptele religioase din istoria fiecărui popor dobândesc o dimensiune aparte. Rupte însă de atmosfera de spiritualitate, de religiozitate, acele fapte par lipsite de noimă, dacă nu chiar nedorite. Totuşi oricât de mult ar cunoaşte cineva o religie sau alta, dacă el însuşi stă deoparte şi nu se identifică cu nici una dintre religii, atunci îi vine mai greu să înţeleagă şi să simtă ceea ce simt credincioşii sau mărturisitorii unei religii. ”
din cuvintele introductive
