Carmen Sylva şi Mite Kremnitz, scriitoare de limbă germană care au trăit în România, participând intens la viaţa ei politică şi culturală, sunt unele dintre personalităţile europene de prestigiu de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Colaborarea lor, care a durat ani buni, s-a desfăşurat în elanul întâlnirilor literare prezidate de Titu Maiorescu şi junimişti, în ambianţă neoromantică germană (cu deschidere spre miturile, folclorul, literatura românilor), dar şi în atmosfera filofranceză de la Curtea regală. Romanul Astra, gândit ca un răspuns la Luceafărul, a reprezentat vârful acestei conlucrări. [...]
în biografia consacrată reginei, Mite Kremnitz povesteşte despre Astra: „Două femei, amândouă nobile şi simpatice, trebuiau să piară fiindcă iubeau acelaşi bărbat. Care şi el era vrednic de iubire, prilejuind astfel o adevărată tragedie. Era la îndemână ca eroinele să fie două surori, deoarece ocazia de a se cunoaşte îndeaproape, lăsând o pasiune să izbucnească, nu putea avea loc decât în cercul familial cel mai strâns. De multe ori, bărbaţi importanţi şi foarte culţi par în intimitatea de fiecare zi cu ade­vă­rat irezistibili şi fermecători. Dar Sander, bărbatul din pricina căruia urmau să piară cele două surori, nu a rămas în desfăşurarea romanului atât de nobil şi simpatic cum fusese plănuit.“ (Grete TARTLER)